7. Siguranta
Omul se straduieste toata viata sa stranga averi, sa-si asigure proprietatile impotriva pierderii si sanatatea impotriva devastarii bolilor. Isi intemeiaza credinta pe masuri exterioare si nu vede ca o asemenea credinta este ca si cum i-ai cere valului sa nu se miste! Siguranta este numai a aceluia care isi pune credinta numai in Dumnezeu. Cel mai practic dintre oameni este acela care isi da viata Lui Dumnezeu, rugandu-se: “Siguranta mea iti apartine Tie, Doamne, Dumnezeule.” Asta nu inseamna ca nu ar trebui sa fim constienti. Insa, dupa ce ne dam toata silinta, grija trebuie sa o lasam in seama Lui Dumnezeu!
Afirmatie
Traiesc in salasul prezentei interioare a Lui Dumnezeu. Nimeni si nimic nu poate trece prin zidurile acestea ca sa-mi faca vreun rau.
Rugaciune
Primesc, Doamne, Dumnezeule, tot ceea ce vine la mine, ca venind din mainile Tale. Stiu ca imi vine cu binecuvantare, pentru ca al Tau sunt, asa cum Tu esti de-a a pururea al meu.
6. Munca
Munca trebuie facuta cu o atitudine creativa – niciodata in scopul unui castig egoist, ci pentru sansa de a avea o lume mai buna pe care ne-o ofera. Cei care muncesc cu gandul la rasplata traiesc in viitor; isi pierd obiceiul de a trai aici si acum, singurul loc unde poate fi gasita fericirea adevarata. Munca trebuie sa fie facuta intotdeauna cat mai bine cu putinta – nu din autoamagire, ci in semn de multumire pentru darul vietii, luminii soarelui, apei si aerului – si in semn de multumire pentru puterea data noua de Dumnezeu pentru a le fi de folos semenilor nostri.
Afirmatie
Voi munci gandindu-ma la Tine, Doamne, Dumnezeule. Tie iti inchin ce este mai bun in mine.
Rugaciune
Doamne, Dumnezeule, Preaiubit, care ai creat atat de minunat muntii inalti, inzapeziti, raurile in matca lor, florile colorate si parfumate, oceanele intinse si unduitoare si stelele departate si stralucitoare: arata-Ti prin mine bucuria Ta perfecta.
5. Impartasirea
Adevarata fericire rezida nu in faptul de a poseda, ci in a impartasi cu altii ceea ce ai tu. Astfel se dezvolta sentimentul identitatii proprii, pe masura ce inveti sa traiesti si sa te bucuri de un sentiment tot mai puternic al realitatii. Oamenii care impartasesc de buna voie cu ceilalti se simt constant scaldati de un izvor interior de fericire. Impartasirea este poarta prin care sufletul scapa de inchisoarea preocuparii de sine. Este una din cele mai curate cai catre Dumnezeu.
Afirmatie
Ceea ce le dau celorlalti nu risipesc, pentru ca, in realitatea mea cea mare, ramane totdeauna al meu. Sunt fericit prin fericirea tuturor!
Rugaciune
Tu, Cel Infinit, care impartasesti, invata-ma sa-mi gasesc fericirea prin ceilalti.
