Crestinii ortodocsi si catolici praznuiesc astazi sarbatoarea Intampinarii Domnului, fiind cunoscuta sub denumirea de Stretenia si cinsteste ziua aducerii pruncului Dumnezeiesc la Templul din Ierusalim de sfanta lui mama si de dreptul Iosif.
In credinta populara ziua de 2 februarie este cunoscuta sub denumirea de Ziua Ursului. Copiii erau unsi cu grasime de urs. Prin aceasta practica se credea ca puterea acestui animal era transferata asupra copiilor. Bolnavii de „sperietoare” erau tratati in aceasta zi prin afumare cu par de urs.
Se credea ca, daca in aceasta zi este soare, ursul iese din barlog si, vazandu-si umbra, se sperie si se retrage, prevestind astfel, prelungirea iernii cu inca 6 saptamani. Dimpotriva, daca in aceasta zi cerul este innorat, ursul nu-si poate vedea umbra si ramane afara, prevestind slabirea frigului si apropierea primaverii.
Se mai zice despre Stretenie ca este o zi rea, cu multe ceasuri rele, iar cine se naste sau cine face nunta in aceasta zi va avea parte numai de necazuri si nu-i va merge bine.
In general, ziua de Stretenie se tine pentru sporul casei si pentru sanatate.
Superstitiile specifice zilei de Stretenie sunt numeroase, multe dintre ele facand referire la vremea ce urmeaza. Printre acestea se numara:
Cine lucreaza in ziua de Stretenie va cadea in boala si i se va stramba gura;
Daca boul, in cursul zilei de Stretenie, va bea apa din urma lui, atunci este semn ca trece iarna;
Daca bea un bou apa din streasina casei, atunci anul va fi unul cu mana pentru albine si oi;
Daca in ziua de Stretenie este cald, atunci, in cursul anului, va fi vara calduruoasa si imbelsugata, iar daca in aceasta zi este frig, ger si viscol, atunci vara va fi friguroasa si neroditoare;
In aceasta zi, a Streteniei, se stramba partia, adica incepe a se topi zapada etc.
In ziua de 2 februarie, cand se implinesc 40 de zile de la Nasterea lui Iisus Hristos, crestinii ortodocsi sarbatoresc cu piosenie Intampinarea Domnului, acest mare praznic imparatesc. Chiar de la inceputul secolului al V-lea, sarbatoarea se tinea la Ierusalim cu aceeasi mare bucurie, ca si Sfintele Pasti.
La Roma insa, Praznicul Intampinarii Domnului a fost oranduit pentru prima data de papa Gelasiu in anul 494, iar aceasta sarbatoare religioasa a inlocuit stravechea sarbatoare pagana a Lupercaliilor. Ritualul sarbatorii pagane se implinea la inceputul lunii februarie; atunci aveau loc o serie de procesiuni cu faclii aprinse in jurul orasului, in onoarea zeului Pan, numit si Lupercus, ucigatorul lupilor.
