Una dintre cele mai celebre si mai importante probleme nerezolvate din matematica si-a gasit rezolvarea in indepartata Africa, mai exact in Nigeria. Profesorul Opeyemi Enoch spune ca a gasit rezolvarea la Ipoteza Riemann, una dintre cele mai grele probleme de matematica, nerezolvata de 156 de ani.
Opeyemi Enoch a explicat ca el a facut o descoperire cheie, in anul 2010, iar acest lucru i-a permis ulterior sa rezolve complicata problema conceputa in 1859, transmite Daily Mail, citat de mediafax.ro. Daca solutia gasita de Opeyemi Enoch se confirma, el va primi o recompensa un milion de dolari din partea Clay Mathematics Institute, Ipoteza Riemann fiind una dintre cele sapte Probleme ale Mileniului in matematica.
CITESTE SI:
SECRETUL MAGIC al numerelor! Cum te descoperi prin matematica Universului!
Un elev a raspuns ca 5×3=15, dar profesorul nu a fost de acord! Lucrarea a devenit virala
Ipoteza Riemann, formulata pentru prima oara de Bernhard Riemann in 1859, este una dintre cele mai celebre si mai importante probleme nerezolvate din matematica. Desi multi matematicieni de valoare s-au chinuit sa o dezlege, cel putin pana acum problema a ramas un mister.
Ipoteza Riemann se refera la distribuirea de numere prime. Este cea mai celebra problema de matematica, deoarece teorema lui Fermat a fost rezolvata inca din 1990. Distribuirea numerelor prime printre celelalte nu urmeaza un model sistematic. Cu toate acestea, Riemann a observat ca frecventa numerelor prime este foarte strans legata de comportamentul unei functii elaborate numita functia Riemann Zeta, relateaza Daily Mail. Ipoteza afirma ca toate solutiile ecuatiei ζ(s) = 0 se intind pe o anumita linie verticala, potrivit Clay Mathematics Institute.
Acest lucru a fost verificat pentru primele 10.000.000.000 de solutii, dar acum s-a gasit „dovada” care explica faptul ca aceasta distribuire se regaseste si dincolo de ceea ce s-a demonstrat.
Cu toate acestea, Clay Mathematics Institute nu a confirmat, dar nici nu a negat faptul ca profesorul Enoh a rezolvat oficial problema. Reprezentantii organizatiei au transmis doar ca nu comenteaza solutiile pentru Problemele Mileniului.
Profesorul Enoh, care preda la Federal University of Oye Ekiti (FUOYE) din Nigeria, a declarat ca a fost motivat sa rezolve problema chiar de elevii sai. Intr-un interviu pentru BBC, el a spus ca studentii l-au provocat sa faca bani pe internet.
„Motivatia a venit din faptul ca elevii mei au crezut ca solutia ar putea veni de la mine, nu pentru recompensa financiara. Acesta a fost in primul rand lucrul care m-a determinat sa incep sa rezolv problema”, a explicat Opeyemi Enoch
Pe de alta parte, nu au fost putini cei care au afirmat ca stirea despre rezolvarea ipotezei Riemann este doar o farsa.
In 2010, Conjectura lui Poincare, o alta teorema din grupul celor sapte „Millennium Problems in Mathematics”, a fost rezolvata de Grigori Perelman, dar matematicianul rus a refuzat premiul de un milion de dolari.
Profesorul nigerian a prezentat solutia sa, pe 11 noiembrie, la International Conference on Mathematics and Computer Science din Viena, precizeaza site-ul nigerian de stiri Vanguard.
In trecut, Opeyemi Enoch a realizat designul pentru un prototip de siloz pentru fermierii saraci, iar in prezent lucreaza la un proiect care vizeaza protejarea conductelor de petrol impotriva actelor de vandalism si la implementarea unei abordari matematice care sa diminueze problemele generate de incalzirea globala.
Ipoteza Riemann
Enunt: Ipoteza Riemann (IR) este o conjectura privitoare la distributia zerourilor functiei zeta Riemann ζ (s). Functia zeta Riemann se defineste pentru toate numerele complexe s ζ 1. Are zerouri in intregii pari negativi (adica in s = -2, s = -4, s = -6, …). Acestea se numesc radacini triviale.
Ipoteza Riemann priveste radacinile netriviale si afirma ca: Partea reala a oricarei radacini netriviale a functiei zeta Riemann este 1/2. Asadar zerourile netriviale ar trebui sa se afle toate pe asa-numita dreapta critica 1/2 + i t cu t numar real si i unitatea imaginara.
Functia zeta Riemann pe dreapta critica este studiata uneori in termenii functiei Z, ale carei radacini corespund cu radacinile functiei zeta de pe dreapta critica.
