Sa NU mai faci asta la INMORMANTARI! Obiceiul este PAGAN!

In zona Olteniei se obisnuieste sa se aseze sub capataiul celui decedat de curand, pana este scos din casa si dus apoi sa fie inmormantat, un numar de pietricele de marimea alunelor, de regula 9 (de trei ori cate trei), numar cu semnificatie sacrala si in crestinism si in religii si mitologii pagane.

In alte locuri se asaza sub capataiul decedatului tot un numar de 9 pietricele, fara sa se urmareasca o culoare anumita a lor, insa sunt insotite cu o bucatica de marmura alba si cu sapunul folosit la scaldat. Tot acest material este pus intr-o pernita si depus apoi sub capataiul decedatului.

In alte comune si sate din jud. Mehedinti : Barda, Baraiac, Bratilov, Cracul Muntelui, Giurgeni, Izverna, Marasesti, Obarsia-Closani, Ponoare, Salistea Izvernei, Stanesti, Sipot, Titirlesti, Valea Ursului, sub capataiul decedatului se asaza doua pernite suprapuse. In prima pernita se pune iarba verde, simbol al nemuririi. In pernita a doua de deasupra se pun 9 muguri de copaci (3 de plop, 3 de salcie si 3 de fag). 9 pietricele, un pieptene, o oglinda si putina lana, amintind, desigur, de viata pastorala. Mugurii arborilor neroditori : plop, salcie, fag, au semnificatia actului ritual, ca mortul sa nu mai faca „roade”, adica sa nu mai atraga dupa sine si alti membri din cadrul comunitatii sale.

Am constatat ca peste sicriul decedatului depus in mormant, adeseori, casnicii decedatului arunca mai intai un numar de pietricele si apoi cate o mana de pamant, ca si bani de metal. Pietricelele sunt astfel alese incat sa fie majoritatea albe. Am constatat aceasta practica in tinutul Zarand, com. Blajeni (1943-1946), in ; Craiova, la cimitirele Sineasca si Ungureni (1956-1973), si, foarte des acum, in Bucuresti la diferite cimitire, de obicei din partea celor veniti din Oltenia.

In completarea informatiilor etnografice vin si informatiile obtinute in ultimul timp din sapaturile arheologice efectuate in Oltenia. In cimitirul neolitic de la Ostrovul Corbului s-au descoperit pietricele amestecate cu nisip asezate in vase speciale in morminte. In M 14 s-a gasit „o ceasca cu doua torti, neagra, cu amestec de nisip si pietricele, uneori mari, din lut compact”, iar in M 15 s-a gasit o „strachina cenusie cu nuante castanii, mult nisip in pasta si pietricele marunte”.

Prof. Dumitru Berciu arata ca la Ocnita Cosota, jud. Valcea, din necropola cercetata, vechea Buridava dacica, datand cert de la inceputul sec. al II-lea i.Hr., s-au recuperat din continutul unei gropi, pe langa alte materiale, si „trei pietricele de rau arse”. In mormintele cercetate s-au descoperit numeroase fragmente ceramice de factura Latene (lucrate cu mana sau cu roata), toate arse secundar, caracteristice culturilor Cotofeni, Glina si Verbicioara. Se precizeaza ca : „In cursul incinerarii probabil erau aruncate pe rug pietricele, bucati de mal si pamant , cu o anumita, semnificatie si ridicate pentru a fi depuse si in mormant. Va fi fost o practica rituala legata de anumite credinte care razbat pana in zilele noastre; rudele defunctului arunca o mana de pamant peste cosciug”.

Constatarea este foarte importanta pentru problema urmarita de noi, in explicarea practicarii pana astazi in Oltenia a asezarii unui numar de pietricele sub capataiul defunctului sau aruncarea lor peste cosciug si in mormant.

O noua descoperire arheologica din 1969 >>>>

spre