Daca obiceiurile de Pasti la romani sunt in general respectate prin intermediul traditiei bisericesti, cele de dupa Inviere sunt tot mai modificate de vremurile moderne, daca nu au disparut deja, constata muzeograful Laura Pop, de la Muzeul Judetean Mures.
Dupa iesirea din biserica, prima si a doua si zi de Pasti, romanii obisnuiau sa se bucure, sa manance, sa bea, sa iasa la joc, manifestari specifice Saptamanii Luminate, care urmeaza asprimilor si restrictiilor postului. Printre manifestarile specifice este udatul fetelor, care in Transilvania a suferit influente de la comunitatile entice cu care romanii isi impart destinul, a explicat Laura Pop:
„Mancarurile traditionale de Pasti sunt mielul, drobul, cozonacii, pasca, ouale. Oamenii incearca sa-si pastreze vinul de anul trecut, iar in zona din nordul tarii, acolo horinca, tuica sau palinca este bautura principala. In prima zi de obicei lumea merge la biserica cu oua rosii, pasca, miel, pentru a fi sfintite. In general, in prima zi, masa se servea acasa in familie, si doar a doua zi o petreci cu rudele apropiate – a doua zi de fapt incep obiceiurile comunitare, cand are loc si stropitul fetelor de catre feciori”.
In ceea priveste iepurasul aducator de oua rosii, acest obicei provine de pe meleaguri germane, simbolizeaza fertilitatea si a aparut relativ recent in peisajul romanesc, avand mai mult o conotatie comerciala.
sursa: RADOR
