Alimentatia sanatoasa, transformata in obsesie duce la aparitia unei boli da numite ortorexia nervoasa. Teama de ingrasare a dezvoltat la numeroase persoane o preocupare exagerata fata de calitatea alimentelor ingerate. Ortorexia poate declansa chiar depresie, ajungandu-se la izolare sau la desconsiderarea prietenilor.
Ortorexia este o tulburare de alimentatie care se caracterizeaza prin obsesia patologica de a consuma numai alimente sanatoase. Cum poate dauna sanatatii preocuparea pentru mancarea pura (bio)? Prin faptul ca o preocupare inofensiva pentru alimentele pe care le consumam, se poate transforma intr-o obsesie patologica. In aceste situatii, calitatea hranei devine elementul central al vietii unei persoane, aceasta ajungand sa calculeze numarul de calorii al tuturor alimentelor pe care le consuma, sa isi planifice meniul cu o zi in avans si chiar sa cheltuiasca sume importante de bani pentru a achizitiona exclusiv produse bio sau organice. Treptat, gama de alimente permise ortorexicului se diminueaza ajungand, in final, sa mai cuprinda doar cateva produse. Acesta este inceputul malnutritiei.
Pe masura ce boala evolueaza, o zi in care ortorexicul a mancat doar varza, prune si biscuiti ajunge sa ii ofere la fel de multa satisfactie precum ajutarea unor saraci. Atunci cand o astfel de persoana abdica de la principiile sale alimentare, cedand unei pizza, unei inghetate sau chiar si unei singure stafide, evenimentul capata proportiile unei “pacat capital”. Tocmai de aceea recurge la numeroase acte de penitenta, printre care se numara si adoptarea unei diete din ce in ce mai stricte.
In ultima perioada ortorexia beneficiaza de tot mai multa atentie in randul comunitatii medicilor psihiatri, insa aceasta nu este inca recunoscuta oficial ca o tulburare de alimentatie.
Americanul Steven Bratman, specialist in medicina alternativa si fizician, a fost primul care a oferit o definitie pentru aceasta tulburare de alimentatie, el insusi fiind un ortorexic. Denumirea acestei afectiuni provine de la cuvintele grecesti “orthos” (drept) si “orexis” (pofta de mancare), scrie doctorulzilei.
Efectele ortorexiei asupra comportamentului:
Adoptarea unei diete foarte restrictive. Dorinta de a consuma cat mai putine alimente se diferentiaza de cea a anorexicului, care urmareste doar sa slabeasca. Prin dieta aleasa, ortorexicul nu urmareste decat sa gaseasca o varianta de nutritie potrivita si sanatoasa.
Pierderea a mai mult de trei ore pe zi pentru organizarea meniului.
Dezvoltarea unei depresii sau a unei tulburari obsesiv-compulsive.
Izolarea ortorexicului, pe motiv ca anturajul sau nu respecta aceleasi reguli alimentare pe care el si le impune. De multe ori acesta ajunge chiar sa ii desconsidere pe cei care nu mananca la fel ca el.
Starile de vinovatie sau subapreciere apar atunci cand ortorexicul abdica de la regimul alimentar pe care si l-a impus.
Manifestarea unei adevarate placeri de a consuma exclusiv alimente bio.
Transformarea ortorexicului intr-o persoana indezirabila in cercul sau de prieteni deoarece nu vorbeste decat despre obiceiurile sale alimentare si despre mancarea sanatoasa, aparitia unui ego hiperinflat fiind comuna.
Cultivarea unui perfectionism extrem si interiorizarea regulilor de alimentatie care ating rangul de valori personale.
Potrivit British Dietetic Association, boala ii afecteaza mai ales pe cei peste 30 de ani, cu nivel mediu si inalt de educatie, din tarile dezvoltate.
Potrivit Eurobarometrului realizat de Autoritatea Europeana pentru Siguranta Alimentara, realizat in 2010, s-a constatat ca 47% dintre romani (37%, media europeana) au o temere fata de mancarea pe care o consuma, considerand ca aceasta ii imbolnaveste. Procentul persoanelor care isi fac griji pentru ceea ce mananca este chiar mai mare decat cel al persoanelor care se tem de accidentele de masina (34%) sau care se tem sa fie victimele unei infractiuni (19%). Acelasi studiu indica faptul ca 24% dintre romani verifica numarul de calorii si nutrientii alimentelor pe care le consuma.
