In 14 septembrie crestinii de pretutindeni pomenesc patimile si moartea Mantuitorului pe Golgota aceasta sarbatoare fiind intitulata Inaltarea Sfintei Cruci! Ziua de 14 septembrie este considerata si data care vesteste sfarsitul verii si inceputul toamnei.
Sarbatoarea Inaltarii Sfintei Cruci este singura cu post aspru si rugaciune care apare la data de 14 septembrie atat in calendarul bizantin (ortodox si greco-catolic), cat si in cel latin. Spre deosebire de alte sarbatori, Inaltarea Sfintei Cruci se cinsteste cu post aspru, Crucea fiind un simbol al victoriei asupra mortii si pacatului.
Inaltarea Sfintei Cruci marcheaza si doua evenimente solemne: Aflarea Crucii si inaltarea ei in fata poporului de catre episcopul Macarie al Ierusalimului, la 14 septembrie 335, si aducerea Sfintei Cruci de la persi, in 629, in vremea imparatului bizantin Heraclius, care a asezat-o in Biserica Sfantului Mormant din Ierusalim.
Aceeasi sarbatoare aminteste de un moment semnificativ din viata Sfintilor Imparati Constantin si Elena. In ajunul luptei cu Maxentiu, un dusman al crestinilor (307-312), imparatul Constantin a avut o viziune: in plina zi, pe cer a aparut o cruce formata din stele, cu inscriptia „Prin acest semn vei invinge”. Imparatul a invins, iar mama lui, dupa izbanda, a poruncit sa fie gasita Sfanta Cruce, la Ierusalim, aproape de Golgota. Acolo au fost gasite trei cruci identice, cea pe care a fost rastignit Iisus si doua ale talharilor ucisi odata cu el. Pentru a afla care este crucea pe care a fost rastingnit Iisus, patriarhul Ierusalimului Macarie a apropiat fiecare cruce de o fata care tocmai murise. Cand Macarie a asezat langa ea Sfanta Cruce, se spune ca tanara a inviat. Vestea s-a raspandit ca fulgerul, iar biserica a devenit neincapatoare pentru credinciosii care soseau sa vada Sfanta Cruce. In anul 335 dupa Hristos, Patriarhul a inaltat-o sa fie vazuta de tot poporul si de atunci in fiecare an, la 14 septembrie, se sarbatoreste acest eveniment.
