Acasă Stirile zilei Polemica pe „legea avortului” inițiată de PDL

Polemica pe „legea avortului” inițiată de PDL

Urmareste-ne pe Facebook pentru cele mai importante stiri

 

Iniţiatorii proiectului, deputaţii PDL Sulfina Barbu şi Marius Dugulescu, doresc ca femeile să apeleze la serviciile unui psiholog înainte de a face o întrerupere de sarcină. Propunerea de act normativ, susţinută de 51 de deputaţi şi senatori a starnit numeroase polemici inainte de a fi aprobata. Conform prevederilor psihologul ar trebui să le consilieze pe femei în privinţa riscurilor medicale şi psihologice la care se expun în momentul în care apelează la această procedură. Apoi, psihologul trebuie să le dea femeilor care doresc să facă întrerupere de sarcină un certificat, fără de care acestea nu vor mai putea face avort.

Practic, indiferent dacă se lucrează în sistemul de stat sau la privat, întreruperea de sarcină nu se va mai putea face doar în urma unei programări la medicul ginecolog.

Înainte de a face un avort, femeile vor trebui să obţină un certificat de la un psiholog, după ce au făcut cel puţin o şedinţă de consiliere. Acesteia i se vor prezenta şi fotografii sau filme despre ceea ce presupune întreruperea de sarcină şi se va uita la ecografia embrionului pe care îl poartă în pântece. După respectiva şedinţă, femeia va trebui să aştepte 5 zile, timp în care iniţiatorii legii susţin că ea va reflecta la lucrurile discutate în timpul şedinţei de consiliere. Abia după aceea va putea să facă întreruperea de sarcină, dacă încă îşi doreşte acest lucru. Potrivit proiectului de lege, decizia de a face sau nu avort va aparţine exclusiv femeii.

„Din păcate, avortul este măsura cea mai folosită în România împotriva unei sarcini nedorite, în condiţiile în care există măsuri contraceptive mult mai sănătoase şi mult mai ieftine. De exemplu: o întrerupere de sarcină costă 200 de lei, în timp ce un sterilet 18 lei”,

a declarat Sulfina Barbu.

Astfel vom ajuta şi la informarea femeilor din mediul rural despre cum pot preveni o sarcină nedorită şi despre riscurile la care acestea se expun atunci când decid să facă avort.

Consilierea presupune cel puţin o şedinţă, în funcţie de dorinţa gravidei, dată de la care începe să curgă perioada de gândire. Aceasta va fi făcută de un psiholog sau de un cadru medical.

Psihologii vor mai oferi de asemenea şi alternative la avort, precum posibilitatea de încredinţare a copilului spre adopţie, darea micuţului în asistenţă maternală sau în plasament, creşe cu program săptămânal.

Deputatul Spânu a vorbit şi despre ce se întâmplă în cazul în care medicul va accepta să facă un avort fără ca pacienta să aibă certificatul de consiliere.

„Legea este abia la început. Trebuie întrunite mai multe comisii şi trebuie să parcurgă mai mulţi paşi înainte de a intra în vigoare. Unii dintre colegii mei au propus ca medicilor care vor accepta să facă un avort fără ca pacienta să aibă certificatul să li se diminueze salariul, să fie mustraţi disciplinar sau chiar să li se interzică pe o perioadă de timp determinată să mai profeseze. Deocamdată nu s-a stabilit nimic concret”.

Proiectul este susținut şi de organizaţii nonguvernamentale. „România este pe primul loc în ceea ce priveşte numărul de avorturi la nivel european. Şi dacă suntem atenţi la ceea ce înseamnă avortul, aflăm că avortul este un act de crimă. Astfel, România este pe locul I la crime în Europa. Nu este nici o diferenţă dintre un copil de trei ani şi unul de o lună, două sau trei aflat în stadiul embrionar”, declara Cristian Filip, Arsenie Boca, Preşedintele Asociaţiei Creştine.

In schimb, medicii ginecologi sunt de părere că adoptarea unei astfel de legi nu va duce la diminuarea numărului de avorturi şi nici la creşterea natalităţii.

„Înainte de începerea procedurii de întrerupere de sarcină eu, ca medic, sunt obligat să informez pacienta despre riscurile la care se expune. Aceasta ia la cunoştinţă aceste lucruri şi mai mult semnează. Toate întreruperile de sarcină se fac cu semnătură. Tot ce va face această lege este să complice lucrurile şi va fi foarte greu de pus în practică. O femeie care este hotărâtă că vrea să facă un avort o va face, indiferent dacă va vedea imagini şocante sau dacă va sta să reflecteze asupra gestului ei timp de 5 zile”.

”In plus, această lege va fi greu de aplicat din punct de vedere tehnic. O femeie îşi dă seama că este însărcinată atunci când este în săptămâna a cincea sau a şasea. Se duce la ginecolog, iar apoi la la cabinetul psihologului, unde îşi face programare. Aşteaptă câteva zile, poate chiar o săptămână, iar după ce a fost consiliată mai aşteaptă încă cinci zile. Şi uite aşa riscăm să ajungem cu sarcina într-un stadiu în care nu se mai poate practica întreruperea de sarcinii la cerere”,

a declarat dr. Gabriel Lemnete, medic ginecolog la Spitalul Polizu.

Psihologii spun că dincolo de riscurile medicale, avortul machează o femeie din punct de vedere psihologic. „Este o adevărată traumă. Femeile au nevoie de consiliere psihologică atât înainte de avort, cât şi după avort. Din păcate, efectele unui astfel de gest apar pe parcurs”

Certificatul de consiliere pentru criza de sarcină trebuie să conţină în mod obligatoriu numele şi prenumele pacientei, vârsta şi adresa acesteia, vârsta sarcinii, perioada de consiliere urmată – respectiv data primei şedinţe de consiliere, câte naşteri a mai avut în trecut, la a câta întrerupere de sarcină este, dar şi dacă a avut sau nu pierderi de sarcină în trecut.

La final, acest certificat trebuie să fie semnat atât de pacientă, cât şi de consilier, dar va trebui să conţină şi ştampila cabinetului de consiliere.

Noua lege prevede înfiinţarea unor cabinete de consiliere pentru criza de sarcină, care vor funcţiona în cadrul fiecărei secţii de ginecologie a unităţilor spitaliceşti de stat şi privat. Procedura va fi stabilită de Ministerul Sănătăţii, prin norme metodologice.

Marius Spânu mai declară că:

„Adoptarea unei astfeld e legi în România nu este o recomandare din partea UE, dar în condiţiile în care în alte state există o astfel de reglementare şi lucrurile merg foarte bine, nu văd de ce noi nu am putea avea un astfel de act normativ”.

Andreea Mușatescu