Deputatii isi vor da astazi girul pentru legea care permite identificarea persoanelor care cumpara cartele prepay in tara noastra.
Initiativa Guvernului prin care utilizatorii de cartele telefonice prepay sunt obligati sa-si declare datele personale la momentul achizitionarii acestora a intrat in procedura de urgenta in dezbaterea Camerei Deputatilor, for decizional. Actul normativ, care a fost adoptat deja de Senat, ar urma sa intre in vigoare de la 1 ianuarie 2015.
Presedintele Comisiei pentru tehnologia informatiei, deputatul Daniel Oajdea, a declarat pentru MEDIAFAX ca proiectul de lege va fi discutat miercuri in forul pe care il conduce, fiind invitati atat reprezentanti ai SRI, cat si ai societatii civile.
Totodata, actul normativ trebuie sa intre, in paralel, si in dezbaterea Comisiei juridice.
Cele doua comisii de specialitate ar fi trebuit sa finalizeze discutiile asupra proiectului la 5 iunie si sa inainteze plenului un raport comun.
„Proiectul contine anumite erori care trebuie, dupa parerea mea, corectate. Cred ca e interesul tuturor ca in final sa avem un proiect de lege cat mai bun si care sa raspunda intr-adevar solicitarilor si nu un proiect pe care sa-l tot modificam”, a afirmat Oajdea.
El a precizat ca, pe langa inregistrarea datelor utilizatorilor de cartele prepay, mai exista o problema in cazul celor care utilizeaza retele de internet wireless, in cazul carora proiectul de lege instituie obligativitatea identificarii.
Expunerea de motive a Guvernului precizeaza ca in prezent piata de telefonie mobila este dominata de cartelele prepay, care reprezinta 67% din numarul total de utilizatori ai serviciilor de comunicatii mobile.
Executivul sustine ca ar exista o discriminare intre consumatorii de servicii care sunt abonati si cei care folosesc cartele prepay, deoarece sunt retinute datele cu caracter personal doar ale celor dintai.
De asemenea, in ceea ce priveste impactul social al modificarilor legislative, Guvernul precizeaza: „Aplicarea actului normativ va asigura un climat de normalitate si siguranta civica, prin prevenirea criminalitatii, inclusiv a formelor sale grave ori cu caracter transfrontalier, precum si a actelor de terorism. Se asigura astfel protectia populatiei, a bunurilor materiale si valorilor, intr-o abordare europeana, dar tinand cont de particularitatile nationale”.
Consiliul Legislativ a emis un aviz pozitiv asupra proiectului Guvernului, insa a semnalat faptul ca argumentele invocate pentru adoptarea modificarilor legislative nu sunt unele solide.
Astfel, Guvernul a sustinut ca este dificila identificarea utilizatorilor de cartele preplatite in cazul desfasurarii cercetarii penale sau prevenirea amenintarilor la adresa securitatii nationale. Consiliul Legislativ spune ca acest argument nu se poate aplica in totalitate cata vreme legea se aplica doar persoanelor fizice si juridice din Romania.
„Cartele de telefonie preplatite pot fi achizitionate si in alte state unde nu exista obligativitatea identificarii utilizatorului, iar posesorii lor pot intra pe teritoriul Romaniei si pot folosi aceste cartele prin activarea serviciului de roaming, ceea ce face ca eficacitatea prezentelor norme sa se reduca”, se arata in avizul Consiliului Legislativ.
De asemenea, documentul precizeaca ca „la nivelul Uniunii Europene nu exista un act normativ de natura sa oblige statele membre sa identifice utilizatorii cartelelor de telefonie preplatite”.
CL citeaza dintr-un raport intocmit de Comisia Europeana conform caruia doar sase state membre ale UE (Danemarca, Spania, Italia, Grecia, Slovacia si Bulgaria) au adoptat masuri pentru inregistrarea cartelelor SIM preplatite, in timp ce Polonia, Cipru si Lituania au sustinut ideea adoptarii unor masuri la nivelul UE in acest sens.
Raportul CE, citat de Consiliul Legislativ, precizeaza: „Eficacitatea acestor masuri nationale nu a fost dovedita”.
In plus, Consiliul Legislativ atrage atentia asupra unor definitii stabilite de proiectul Guvernului care ar putea determina declararea acestora ca neconstitutionale din cauza aspectului prea general al acestora.
Avizul CL face referire la sintagma „date privind identificarea consumatorilor”, care nu detaliaza care categorii de date urmeaza a fi retinute, problema semnalata de Curtea Constitutionala in 2009 asupra unui text similar.
„Lipsa unei reglementari legale precise, care sa determine cu exactitate sfera acelor date necesare identificarii persoanelor fizice sau juridice ultilizatoare, deschide posibilitatea unor abuzuri in activitatea de retinere, prelucrare si utilizare a datelor stocate de furnizorii serviciilor de comunicatii electronice destinate publicului sau de retele publice de comunicatii”, se arata in decizia CC din 2009.
Chiar daca din partea Consiliului Legislativ au existat observatii pentru amendarea proiectului de lege al Guvernului, in Senat, acesta a fost aprobat pe 2 iunie fara vreo modificare, preferandu-se mentinerea formei initiate de Executiv.
Proiectul a fost adoptat cu 76 de voturi „pentru”, 9 „impotriva” si 3 abtineri, majoritatea senatorilor PSD fiind in favoarea acestuia, impreuna cu toti senatorii PDL si UDMR.
Acest act normativ este strans legat de o alta lege aflata in vigoare, Legea Big Brother (Legea 82/2012), care venea sa transpuna in legislatia nationala o directiva europeana emisa in 2006, dupa atentatele teroriste de la Londra si Madrid.
Aceasta lege precizeaza ca datele utilizatorilor de comunicatii electronice, cum este cazul internetului sau telefoniei mobile, sunt retinute de operatori pentru sase luni. Aceste date retinute nu vizeaza, insa, continutul convorbirilor purtate prin mijloace electronice. Mecanismul ofera, in schimb, posibilitatea organelor de urmarire penala de a solicita aceste date de la operatorii serviciilor de comunicatii electronice.
Intre timp, directiva europeana (2006/24/EC) in baza careia a fost promovata in Romania Legea Big Brother a fost respinsa de Curtea Europeana de Justitie pentru motivul ca ar reprezenta o imixtiune grava in drepturile fundamentale privind respectarea vietii private si protectia datelor cu caracter personal.
Acest lucru a determinat 40 de parlamentari ai PNL sa semneze o propunere legislativa promovata de deputatul Alina Gorghiu pentru abrogarea Legii Big Brother. Initiativa lui Gorghiu se afla in procesul legislativ, urmand a fi discutata in Senat.
De asemenea, in stransa legatura cu Legea Big Brother se afla si Legea sigurantei nationale, care a fost modificata anul trecut in Parlament si a intrat in vigoare la 1 februarie anul acesta. Astfel, actul normativ a fost completat cu posibilitatea de a accesa astfel de date, cu exceptia continutului comunicatiilor, fara autorizatie prealabila din partea judecatorilor. Autorizarea judecatorului se aplica doar in cazul mandatului de interceptare a comunicatiilor.
Astfel, abrogarea Legii Big Brother ar afecta prevederi ale Legii sigurantei nationale. In schimb, promovarea proiectului Guvernului privind identificarea utilizatorilor de cartele prepay ar facilita activitatea serviciilor de informatii si a organelor de cercetare penala.
Sursa: mediafax.ro
