1. Rugaciunea
Rabiya, un mare mistic sufit, obisnuia sa treaca in fiecare zi prin aceeasi piata si sa strige adevarul pe care-l cunoscuse. De cateva zile statea si privea un mistic care se ruga in fata unei moschei “Doamne, deschide usa! Lasa-ma sa intru! De ce nu ma asculti? De ce nu-mi auzi rugaciunile?”
In acea zi, Rabiya nu a mai putut tolera suferinta misticului. Hassan plagea si striga iar si iar “Deschide-mi usa. De ce nu-mi auzi rugaciunile?”
De fiecare data cand il auzea pe Hassan obisnuia sa zambeasca, dar astazi nu a mai putut suporta suferinta acestuia. A mers catre Hassan si i-a spus “Inceteaza cu tampeniile! Usa este deja deschisa, de fapt, esti deja inauntru!”
Hassan l-a privit pe Rabiya, iar acel moment a devenit pentru el un moment al unei revelatii. Acesta i-a spus lui Rabiya “Ai venit la timp; altfel as fi strigat toata viata! De ani de zile obisnuiesc sa strig. Unde ai fost pana acum? Probabil m-ai mai vazut strigand, plangand.”
Rabiya i-a raspuns “Da, dar adevarul nu poate fi aflat decat la momentul potrivit. Asteptam momentul oportun. Astazi am reusit sa-ti spun. Probabil daca-ti spuneam ieri, te enervai. Daca-ti spuneam probabil imi spuneai ca-ti distrug momentele de rugaciune.”
