Ce nu stiai despre Joia Mare! Ziua celor 12 lumanari cu puteri miraculoase

Joia Mare este o zi cu semnificatii importante in credinta crestin ortodoxa. Astazi la Biserica se citesc Deniile si sunt aprinse 12 lumanari, care potrivit traditiei, au puteri miraculoase.

Preotii spun ca este bine ca din cele 12 lumanari sa se aprinda catea una in fiecare luna, la momente importante pentru familie. In majoritatea gospodariilor in Joia Mare se coace pasca si se inrosesc oualele, simbol al Sarbatorii Sfintelor Pasti. Se spune ca ouale inrosite in aceasta zi nu se strica niciodata.

Legendele crestine leaga simbolul oualor rosii de patimile lui Iisus. Astfel, una dintre ipotezele care stau la originea acestei datini ar fi aceea conform careia Maica Domnului, venind sa-si vada Fiul rastignit, a adus niste oua intr-un cos, pe care l-a asezat sub cruce, iar acestea s-au inrosit cu sangele Domnului. De asemenea, atunci cand Iisus Hristos a fost batut cu pietre, cand acestea l-au atins, s-au transformat in oua rosii. Totodata, conform www.biserica.org, se povesteste ca, dupa ce Iisus a fost rastignit, fariseii au facut un ospat de bucurie, iar unul dintre ei ar fi spus: ”Cand va invia cocosul pe care-l mancam si ouale fierte vor deveni rosii, atunci va invia si Iisus”. si pe data ouale s-au facut rosii, iar cocosul a inceput sa bata din aripi.

Click pe aceeasi tema:  Atentie, romani! Masa de Pasti din supermarket ascunde numai chimicale! Zeci de aditivi alimentari in vopseaua de oua, cozonaci si drob!

Cu multe secole inainte de Hristos, exista obiceiul de a oferi in dar oua colorate, la marile sarbatori, indeosebi la cele de innoire a timpului. Oul este el insusi generator de viata, un simbol al regenerarii, al purificarii, al vesniciei. ”Oul a sintetizat misterul Creatiunii; dintr-un ou trebuie sa se fi nascut Universul, Lumea, deci si omul. Oul cosmic trebuie presupus la baza credintei tuturor popoarelor din lume”, spunea folcloristul Artur Gorovei, intr-un studiu aparut in anul 1937. La crestini, oul este simbolul Mantuitorului, care paraseste mormantul si se intoarce la viata, potrivit etnologului Ion Ghinoiu.

In Romania, cea mai veche mentiune despre obiceiul vopsirii oualor de Pasti se regaseste in amintirile florentinului Antonio Maria del Chiaro (1669-1727), secretar, pe rand, al principelui domnitor Nicolae Mavrocordat (1709-1710, prima domnie in Moldova), Constantin Brancoveanu (1688-1714), stefan Cantacuzino (1714-1715), care a descris multe dintre obiceiurile romanilor. in Moldova, se aminteste despre ouale de Pasti in cronica lui Gheorgache, al doilea logofat de la Iasi, in anul 1762.

Click pe aceeasi tema:  Adevarul intre religie si spiritualitate! Sapte diferente care definesc spiritualitatea

Inrosirea oualor de Pasti se face in Joia Mare, existand credinta ca ouale fierte si inrosite in aceasta zi nu se strica pe tot parcursul anului, chiar mai mult, nu se vor strica niciodata. Potrivit crestinortodox.ro, culoarea rosie reprezinta pe de o parte focul, cu puterea lui purificatoare, dar indeosebi sangele lui Iisus varsat pentru mantuirea lumii. La noi, insa, de Pasti, ouale nu se vopsesc doar in rosu, ci si in alte culori (galben, verde, albastru), vestind bucuria primaverii. Mai mult decat atat, in unele zone, indeosebi in Bucovina, se pastreaza traditia incondeierii oualor, devenita in timp o adevarata arta, executata cu maiestrie de artisti populari. Ouale incondeiate se mai numesc si „oua muncite”, dedicand astfel efortul depus pentru desavarsirea lor patimilor indurate de Iisus Hristos pentru lume.

spre