Blocuri MIORITICE izolate cu lana de oaie si acoperite de verdeata a la Cluj

O propunere neobisnuita pentru peisajul urban autohton a venit din partea unei echipe de arhitecti clujeni. Horatiu Racasan si Andrei Koves, alaturi de alti colaboratori, propun transformarea Clujului dintr-un oras plin de betoane intr-un spatiu verde si sanatos.

Pentru acest scop au elaborat un proiect care prevede amenajarea de terase verzi pe acoperisurile blocurilor, in paralel cu termoizolarea acestora cu un sistem inovativ, care presupune inlocuirea polistirenul cu lana de oaie sau canepa, cumparate de la micii producatori din satele romanesti.

Acest sistem ar fi mai ieftin si mai eficient, in timp, iar cladirile verzi ar spori calitatea vietii in cartierele din Cluj-Napoca.

Propunerea lor a ajuns pe masa consilierilor locali, la dezbaterea pe marginea bugetului, de la sfarsitul acestei saptamani. Arhitectul Horatiu Racasan le-a prezentat acestora proiectul, si a cerut sa fie inclus in strategia municipiului, potrivit ziaruldecluj.ro.

Lana de oaie

Arhitectii au ales pentru termoizolatia blocurilor lana de oaie sau canepa deoarece sunt materiale organice ieftine, de provenienta locala, cu o capacitate de izolare termica superioara polistirenului.

„In acest fel, s-ar incuraja si activitatile economice ecologice bazate pe cresterea oilor sau cultivarea canepei. Mai mult, s-ar renunta la polistiren, care este un material nociv prin efectele sale in timp, poluant prin procesul sau de fabricatie, avand ca materie prima hidrocarburile”, spun ei.

bloc verde lana

Lana de oaie este, de altfel, folosit ca izolatie pentru cladiri de mai bine de 15 ani in Germania. Inca din 2003, a fost aprobata ca material de constructii in Uniunea Europeana.

Click pe aceeasi tema:  Contracte ca la "mama acasa" la Posta Romana: Directorul Daniel Neagoe facea afaceri cu o firma ce avea sediul in casa mamei sale

Planul de transformare a blocurilor gri nu se opreste aici. Pentru un aspect verde, dar si pentru imbunatatirea calitatii vietii, fatadele si acoperisurile blocurilor ar trebui umplute de vegetatie.

In orasele de astazi, vegetatia existenta este insuficienta pentru a asigura un microclimat confortabil si a filtra noxele din aer, arata arhitectii.

Iar avantajele ar fi numeroase. Sistemul de executie propus, coroborat cu procesul de termoizolatie a blocurilor, ar injumatati timpul de executie, la fel si finantarile necesare si costurile de executie, se arata in proiect.

De asemenea, prin folosirea fatadelor vegetale se poate interveni asupra raportului dintre dioxidul de carbon si oxigenul din aerul urban.

Un alt avantaj tine de izolatie, astfel ca stratul vegetal actioneaza ca un strat izolator nu doar termic, ci si acustic, avand capacitatea de a absorbi si de a reflecta sunetul. Acest strat protejeaza, de asemenea, impotriva razelor ultraviolete si a ploilor acide.

Click pe aceeasi tema:  TRANSPORTATORII de MARFURI vor intra in GREVA generala, aprovizionarea magazinelor de Sarbatori fiind in pericol!

bloc verde

“Plantele cataratoare pot constitui adaposturi pentru multe specii de pasari”, spun arhitectii clujeni in studiul lor. Pornind de la premisa ca in orasele mari, o treime din suprafata este ocupata de cladiri, o alta treime este construita cu strazi si piete, si numai o treime este ocupata cu zone verzi, in studiu se arata ca daca fiecare al 5-lea sau al 10-lea acoperis ar fi plantat cu iarba, atunci suprafata verde din oras s-ar dubla.

In ceea ce priveste tehnologia de executie, s-ar putea alege mai multe tipuri de plante, de la vita salbatica, salcam catarator, trambita sau caprifoi.

In studiul prezentat este detaliat inclusiv un tabel de costuri pentru o investitie de acest fel. Astfel, un metru patrat de fatada inverzita ar costa 108,85 de lei. O varianta de finantare pentru acest proiect ar putea fi fondurile de mediu.

Prin implementarea unui astfel de proiect, s-ar incuraja si dezvolta agricultura urbana. Arhitectii clujeni si-au imaginat blocurile gri din oras acoperite cu straturi de legume, pe acoperis.

Proiectul realizat de catre arhitectii Horatiu Racasan si Andrei Koves, alaturi de alti colaboratori, a fost nominalizat in cadrul premiilor BATRA 2013.

 

spre