„Exista anumite fenomene proprii complexului din Muntii Orastiei: bogatia extraordinara a uneltelor si a obiectelor de fier, ceramica pictata cu motive vegetale si zoomorfe etc. Fara sa sfarame unitatea generala a culturii dacice, asemenea descoperiri sau situatii singulare demonstreaza, alaturi de alte argumente bine cunoscute, ca societatea dacica se constituise intr-o forma centralizata de organizare politica, in cadrul careia centrul se dezvolta cu prioritate. Nu cred ca e necesar sa mai insist asupra originalitatii culturii materiale dacice. Anumite elemente ale ei — cum sunt ceasca dacica si alte forme ale ceramicii lucrate cu mana sau la roata — reprezinta jaloane sigure de atribuire etnica a unor complexe arheologice. Trebuie doar sa subliniem ca aceasta originalitate nu exclude, ci, dimpotriva, implica acceptarea unor influente din afara. Dar dacii nu s-au multumit cu preluarea unor elemente de cultura materiala de la alte popoare; ei le-au adaptat, le-au transformat si adesea le-au imbogatit, topindu-le in creatiile lor traditionale si faurind o civilizatie profund originala“.
Unele unelte au fost aduse din alte afara statului, iar pentru ridicare unor constructii au fost adusi mesteri romani sau greci.
„Cisterna de la Blidaru (n.r. – o constructie care capta un izvor pentru a asigura alimentarea cu apa)sau unele piese arhitectonice de la Gradistea Muncelului presupun participarea efectiva a unor mesteri constructori greci sau romani, iar cutitoaia pentru prelucrarea lemnului purtand stampila lui Herennius din Aquileia, descoperita la Sarmizegetusa, reprezinta un exemplu rar de import de unelte de productie. Aceste imprejurari ma indeamna sa presupun, pentru epoca statului dac, o orientare constienta si sistematica inspre aducerea si adoptarea a ceea ce lumea clasica putea oferi mai bun nu numai in domeniul ceramicii sau al obiectelor de podoaba, deci al consumului, ci si in acela, mult mai important, al productiei”, mai arata istoricul Hadrian Daicoviciu.
Scrisul si calendarul la daci
Cultura dacilor era destul de avansata. Desi nu exista un sistem de scriere a documentelor, dacii cunosteau scrisul si, mai mult decat atat, aveau un calendar original.
„Descoperirea sanctuarelor a demonstrat si arheologic politeismul daco-get, iar aflarea, la Sarmizegetusa, a blocurilor cu litere grecesti si a vasului de cult cu stampila DECEBALVS PER SCORILO a ingaduit nu nuimai dobandirea certitudinii utilizarii scrisului de catre daci, ci si schitarea unei anumite evolutii, de la alfabetul grecesc la cel latin, in aceasta utilizare. Sa mai amintim apoi ca marele sanctuar circular de la Sarmizegetusa a dovedit existenta unui calendar original dacic, confirmandu-l astfel pe Iordanes care vorbea despre preocuparile astronomice ale dacilor,
Concluzia la care a ajuns istoricul este aceea ca civilizatia dacica era asemanatoare cu marile civilizatii ale lumii, greaca sau romana:
„Creatorii sistemului de fortificatii din Muntii Orastiei si ai elementelor sale complementare, creatorii unei civilizatii oppidane originale, dar deschise inrauririlor inaintate, oamenii care foloseau alfabetul grecesc si pe cel latin, – care ajunsesera la elaborarea unui calendar bazat pe observatii astronomice proprii, conducatorii care urmareau cu permanenta vigilenta expansiunea romana si care nu pregetau sa se amestece in afacerile interne ale Imperiului, intr-un cuvant poporul dac, civilizatia si statul dacilor apartin lumii clasice. Fara indoiala, ei se afla la periferia acestei lumi, dar intreaga lor dezvoltare urmeaza calea batatorita de statele antichitatii clasice. Evident, civilizatia oppidana dacica nu se poate masura ca nivel, ca grad de dezvoltare, cu civilizatia greaca din sec. V i.e.n., cu cea elenistica sau cu cea romana imperiala, dar ea le este asemanatoare prin natura ei.
Documentarul BBC „Rome’s Lost Empire” a dat nastere la intense polemici
Un documentar difuzat de BBC in cadrul serialului „Rome’s Lost Empire” a aratat ca dacii au fost un trib barbar. Vorbitorul Dan Snow spune ca acesta „devenise prea mare pentru incaltarile sale”, afirmatie combatuta de istoricii romani, care sustin ca dacii nu au atacat teritorii romane. In documentar apare si Gelu Florea, arheologul roman care a condus cercetarile arheologice la Sarmizegetusa Regia. Acesta a concluzionat ca imaginile realizate prin teledetectie, care surprind structurile existente sub pamant, arata ca aceste structuri au fost realizate dupa razboiul din 105-106 si ar fi fost construite de romani cu scop militar.
Sursa: adevarul.ro
