Presedintele Curtii de Conturi Nicolae Vacaroiu acuza guvernul si Parlamentul de incalcarea legii in ceea ce priveste bugetul institutiei, afirmand ca „toata lumea e fericita daca nu mai exista Curtea de Conturi“.
„Conform legii, bugetul Curtii de Conturi se aproba de catre plenul Curtii de Conturi. Guvernul e obligat ca in functie de forma aprobata de plenul Curtii, sa-l prezinte la Parlament. E problema Parlamentului. Daca Guvernul avea amendamente, trebuia sa vina cu ele argumentate si sa prezinte in fata comisiilor de buget-finante. Bugetul pe care il am pentru 2017 nu imi acopera plata salariilor pentru cei aflati in plata la ora actuala, pe doua luni de zile. Se spune ca la rectificare. Asta e cu totul altceva si eu nu ma bazez niciodata pe rectificari, ma bazez pe lege, iar bugetul trebuie sa se faca pe legi in vigoare“, a declarat Vacaroiu la finele saptamanii, la votarea in comisiile de specialitate a bugetului institutiei.
Bugetul Curtii pe 2017 este de 254 mil. lei, in crestere cu 7% fata de 2016. Curtea are, potrivit ultimelor date ale Finantelor, 1.586 de angajati.
Presedintele Curtii de Conturi a mai spus ca, in aceasta situatie, nu exclude eventuale disponibilizari, insa activitatea institutiei ar putea fi afectata.
„Acum sa stiti ca toata lumea e fericita daca nu mai exista Curtea de Conturi. Cu toate ca aduce bani de 10-15 ori mai mult decat consuma“, a conchis Vacaroiu.
Bugetul Curtii a fost aprobat in forma prezentata cu doar un vot impotriva.
„Vreau sa va spun de la inceput ca suntem intr-o situatie fara precedent in care bugetul Curtii de Conturi propus de guvern este sub nivelul anului 2016. Nu ne permitem sa venim cu supraevaluari sau sa facem o prezentare prin care sa obtinem fonduri peste strictul necesar al functionarii Curtii de Conturi. Curtea de Conturi se afla intr-o perioada grea de schimbare de generatii, avem intre 80 si 100 de pensionari. si bugetul pe 2016 ne-a prins cu 140 de posturi neocupate ca urmare a pensionarilor. Nu am avut posiblitatea sa le finalizam in 2016. in 2016, Curtea de Conturi avand un numar mai restrans de controlori financiari fata de cum am prevazut a fost nevoita de deruleze un program de reorganizare a Curtii de Conturi si la nivel central, si la nivelul celor 42 de camere de conturi teritoriale (…). in prezent avem al doilea concurs care se tine pe data de 15 februarie. Sunt inscrisi circa 600 de candidati pentru aceste posturi. Depinde de dumneavoastra daca mai tinem sau nu acest concurs. Daca nu il tinem si mergem pe bugetul propus de guvern, daca nu ocupam aceste posturi nu avem solutie, ne vom retrage din sarcinile primite in ceea ce priveste strategia nationala in domeniul achizitiilor publice (…). Este o situatie extraordinar de grea. Noi am cerut pentru ocuparea posturilor 265 milioane lei pentru Curtea de Conturi fata de 207 milioane lei in 2016, o crestere de 68 milioane lei“, a mai detaliat fostul presedinte al Senatului din partea PSD, arata ZF.
De ce vor sa inchida gura Curtii de Conturi
Curtea de Conturi a Romaniei a dat publicitatii in vara anului trecut un Raport in care se spune ca Ministerul Dezvoltarii Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP) a risipit miliarde de lei in 2013 si 2014 – ani in care la conducerea Ministerului s-a aflat actualul presedinte al PSD, Liviu Dragnea.
Raportul – despre care ziarul Adevarul nota in 10 mai ca este „tinut la secret” – afirma ca sistemul conceput de Dragnea pentru alocarea banilor din cadrul Programului National de Dezvoltare Locala (PNDL) a fost unul discretionar, bazat pe Ordine de ministru.
Programul ar fi fost gestionat atat de haotic, incat Curtea de Conturi nu are nici date din teren cu care sa-l evalueze. O spune una dintre concluziile Raportului:
„Asa cum s-a constatat, PNDL nu are stabilite obiective prin actul normativ de aprobare, ceea ce a condus la imposibilitatea evaluarii gradului de realizare a acestora. MDRAP detine unele analize, insa acestea se limiteaza la urmarirea numarului de obiective de investitii finalizate raportat la numarul celor finantate.”
Aceste doua fraze arata efectele „investitiilor” in valoare de peste 2 miliarde de lei realizate in 2013 si 2014 de Ministerul Dezvoltarii Regionale, scria pressone.
