Motivarea Curtii de Apel: Iohannis nu s-a aflat in conflict de interese! ANI nu a depus recurs

Klaus Iohannis nu s-a aflat in conflict de interese atunci cand a semnat, in decembrie 2010, un contract de prestari servicii incheiat intre Primaria Municipiului Sibiu si SC Tipografia Honterus SRL, societate comerciala detinuta de Forumul Democrat al Germanilor din Romania (FDGR), al carui presedinte era, se arata in motivarea Curtii de Apel Alba Iulia, facuta publica marti.

Curtea de Apel Alba Iulia nu a inregistrat pana marti niciun recurs formulat de Agentia Nationala de Integritate impotriva sentintei pronuntate de instanta din Alba prin care a fost admisa, in iunie, contestatia formulata de Klaus Iohannis, fiind dispusa anularea unui raport de evaluare intocmit de ANI privind incalcarea regimului juridic al conflictului de interese in materie administrativa de catre fostul primar al Sibiului.

Curtea de Apel Alba Iulia a admis in 10 iunie contestatia formulata de Klaus Iohannis, fiind dispusa anularea unui raport de evaluare intocmit de ANI privind incalcarea regimului juridic al conflictului de interese in materie administrativa de catre fostul primar al Sibiului.

‘Se constata ca reclamantul (Klaus Iohannis — n.r.) nu s-a aflat in conflict de interese, intrucat conditiile art.70 din Legea nr.161/2003 raportat la art.75 lit.b din Legea nr.393/2004 nu sunt indeplinite, deoarece reclamantul nu a participat la luarea unei decizii care sa asigure un beneficiu societatii comerciale T.H. SRL si nu exista o relatie de angajament cu aceasta, iar conditiile art.70 din Legea nr.161/2003 raportat la art.75 lit.f din Legea nr.393/2004 nu sunt indeplinite deoarece reclamantul nu a fost implicat in luarea deciziei de desemnare a ofertei castigatoare, semnarea contractului fiind efectul procedurii de atribuire a contractului decisa de comisia de evaluare’, se mentioneaza in extrasul sentintei pronuntata de Curtea de Apel Alba Iulia in dosarul 780/57/2013.

Instanta a considerat ca este relevanta modalitatea de derulare a procedurii la nivelul autoritatii publice locale, unde, la data de 3 decembrie 2010, a fost demarata procedura de atribuire a contractului de Servicii de informare si publicitate in vederea implementarii proiectului POS CCE SMIS 4915 — contract de finantare nr. 117/321/28.08.2009 — Implementarea conceptului de administratie electronica la nivelul municipiului Sibiu ‘prin publicarea in SEAP a invitatiei de participare nr. 274316, cu respectarea prevederilor art.125 din OUG nr. 34/2006.

‘Desi valoarea estimata a contractului a fost de 3.910,88 euro (deci sub 15.000 euro, prag valoric sub care, art.19 din OUG nr. 34/2006 permitea incredintarea directa a contractului de achizitie publica), pentru asigurarea principiilor care guverneaza achizitiile publice, inserate in art.2 alin.1 si alin. 2 din OUG nr.34/2006, s-a decis aplicarea procedurii de cerere de oferta cu publicarea documentatiei de atribuire in SEAP, criteriul de atribuire fiind pretul cel mai scazut, tocmai pentru a asigura un cadru largit de ofertanti, asigurand astfel concurenta intre operatorii economici. In conformitate cu prevederile art.71 alin.1 din HG nr.925/2006 a fost constituita comisia de evaluare a ofertelor in vederea atribuirii contractului de prestari servicii anterior identificat (document in anexa), reclamantul nefacand parte din comisia de evaluare a ofertelor si de desemnare a ofertei castigatoare, atributii ce revin in competenta exclusiva a comisiei. Practic, reclamantul, semnand contractul de prestari servicii nr. 71/23.12.2010 cu S.C T.H. S.R.L., a indeplinit o obligatie legala stipulata de dispozitiile art. 204 din OUG nr. 34/2006 conform carora ‘Autoritatea contractanta are obligatia de a incheia contractul de achizitie publica cu ofertantul a carui oferta a fost stabilita ca fiind castigatoare, pe baza propunerilor tehnice si financiare cuprinse in respectiva oferta ‘. Exercitandu-si prerogativele legale, in limitele competentei, reclamantul nu a avut nici un moment drept de optiune cu privire la alegerea castigatorului, respectiv intre a semna sau nu contractual’, se arata in motivare.

Instanta a stabilit ca, in conditiile in care Klaus Iohannis nu a indeplinit nicio atributie pe parcursul procedurii de achizitie, nu a participat la luarea unei decizii in ceea ce priveste atribuirea contractului Tipografiei Honterus, semnarea contractului fiind realizata in baza legii si nu in urma unui proces deliberativ, nu se poate sustine ca reclamantul s-ar afla in conflict de interese.

‘Sub aspectul existentei conflictului de interese in persoana reclamantului, nu prezinta relevanta dispozitiile art.209 din OUG nr.34/2006, referitoare la posibilitatea recunoscuta de lege autoritatii contractante de a proceda la anularea procedurii de achizitie in situatiile limitativ stipulate la literele a-d, in contextul in care conflictul de interese presupune, astfel cum s-a aratat anterior, implicarea efectiva in procesul de stabilire a castigatorului licitatiei, operatiune in care reclamantul nu a fost implicat’, se mentioneaza in extrasul sentintei.

De asemenea, art. 204 din OUG nr. 34/2006 prevede ca semnarea contractului are loc pe baza propunerilor tehnice si financiare cuprinse in respectiva oferta, imprejurare fata de care se impune concluzia ca, dat fiind specificul procedurii de achizitie, toate elementele contractului sunt prestabilite, inclusiv pretul, astfel ca nici prin semnarea celor 3 facturi in vederea efectuarii platilor catre S.C. T.H. S.R.L. sau a procesului verbal receptie a serviciilor prestate incheiat la data de 2 iunie 2011 nu se poate constata existenta conflictului de interese.

Referitor la procesul verbal de receptie a serviciilor, se retine ca, desi semnat de reclamant, verificarea elementelor tehnice este apanajul specialistilor din comisia de receptie, respectiv a managerului de proiect, sef serviciu informatica, nefiind in sarcina reprezentantului autoritatii.

‘Concluzionand din aceasta perspectiva, se retine ca, in lipsa participarii la luarea unei decizii care sa fie in masura sa asigure un beneficiu in favoarea unei persoane fizice sau juridice cu care au o relatie de angajament, indiferent de natura acestuia sau unei asociatii sau fundatii din care face parte, nu sunt intrunite conditiile legale prev. de art.75 din Legea nr.393/2004 pentru constatarea conflictului de interese. Desi aceste motive ar fi suficiente sa atraga anularea raportului de evaluare pentru lipsa elementelor caracteristice conflictului de interese, se constata ca nici invocarea cazului prevazut de art.75 lit.b din Legea nr.393/2004 nu este legala. Astfel, rationamentul pe baza caruia parata a stabilit existenta unui interes personal al reclamantului, in sensul ca, in calitate de presedinte al Forumului Democrat al Germanilor din Romania ar administra efectiv S.C T.H. S.R.L., nu poate fi retinut in cauza, probatoriul administrat infirmand constatarile raportului de evaluare’, se precizeaza in motivarea instantei.

Totodata, instanta a retinut ca Iohannis nu avea o relatie de angajament cu tipografia, neavand prerogative de administrare.

Curtea de Apel Alba Iulia a admis in 10 iunie in parte contestatia formulata de reclamantul Klaus Iohannis in contradictoriu cu ANI si in consecinta a dispus anularea punctelor 1 si 2 din raportul de evaluare nr. 35687/G/II/08.08.2013 intocmit de ANI sub aspectul conflictului de interese in materie administrativa. CA Alba Iulia a respins actiunea reclamantului ca inadmisibila cu privire la punctul 3 al aceluiasi raport de evaluare, care dispunea sesizarea Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie pentru cercetarea incalcarii regimului juridic al conflictului de interese in materie penala

CA Alba Iulia a judecat actiunea in contencios administrativ intentata de Klaus Iohannis impotriva ANI, care, in 2013, l-a acuzat de incalcarea regimului juridic al conflictului de interese in materie administrativa si penala, intrucat a semnat, in decembrie 2010, un contract de prestari servicii incheiat intre Primaria Municipiului Sibiu si SC Tipografia Honterus SRL, societate comerciala detinuta de Forumul Democrat al Germanilor din Romania (FDGR). Klaus Iohannis a detinut functia de presedinte al FDGR in perioada 2002 — 2013. Obiectul contractului semnat, in opinia ANI, cu incalcarea regimului juridic al conflictului de interese administrativ si penal de catre Klaus Iohannis constituie servicii de informare si publicitate in vederea implementarii unui proiect finantat din Fondul European de Dezvoltare Regionala.

spre