Mortalitatea generala, ca fenomen demografic, se refera la frecventa deceselor intr-o anumita populatie si pentru un interval delimitat de timp. Spre deosebire de natalitate, mortalitatea constituie componenta negativa a miscarii naturale a populatiei. Ea influenteaza cresterea/scaderea numerica a populatiei si structura acesteia pe grupe de varsta. Incepand cu 1936, cand ratele de mortalitate au fost de 19,3‰, s-a inregistrat o tendinta de diminuare a mortalitatii pana in 1940 (18,9‰).
Dupa cel de-al doilea razboi mondial s-a trecut la imbunatatirea asistentei sanitare pe scara larga. Accesul populatiei la serviciile sanitare au determinat, in perioada 1947-1954, o scadere brusca a mortalitatii generale de la 22,0‰ la 11,5‰. Incepand cu 1990 ratele de mortalitate au revenit la valorile inregistrate in anii 1953-1954 (11,6-11,5 decese la 1000 de locuitori), au crescut apoi treptat, avand numeroase fluctuatii si cunoscand doua varfuri in perioadele 1996-1997 si 2002-2003. Desi in perioada 2010-2017 ratele de mortalitate au cunoscut o stabilitate in jurul valorii de 12 decese la 1000 locuitori, Romania se situeaza printre tarile europene cu o mortalitate ridicata. Servicii utile: https://funerare-rainbow-dorobantu.ro/
In Romania se pastreaza decalajul ridicat intre ratele de mortalitate pe sexe, pe medii de rezidenta, grupe de varsta, regiuni de dezvoltare si judete. Mortalitatea masculina este superioara celei feminine inca de la nastere; astfel, valoarea supramortalitatii masculine inregistrata in anul 1960, a fost de 9,1‰ fata de rata mortalitatii feminine de 8,4‰. In perioada 1960-2017, in paralel cu cresterea mortalitatii generale s-a marit ecartul mortalitatii intre sexe, in special in anul 1996 (rata mortalitatii masculine a fost de 14,0‰ in comparatie cu rata mortalitatii feminine de 11,4‰).
Rata mortalitatii generale pe sexe, in perioada 1960-2017 – Fenomenul de „supramortalitate masculina” s-a inregistrat atat in mediul urban cat si in rural. In anul 2017 se remarca o rata a deceselor masculine mai mare in mediul rural (14,9‰) fata de urban (11,1‰). Pe medii de rezidenta, nivelul mortalitatii generale se diferentiaza atat ca urmare a unui proces diferit de imbatranire a populatiei, dar si ca urmare a nivelului mai scazut de accesibilitate la asistenta medicala in mediul rural. Mortalitatea populatiei rurale a crescut constant in perioada 1960-2017, de la 9,2‰ (1960) la 14,3‰ (2017), in paralel cu cresterea mortalitatii in mediul urban de la 7,7‰ (1960) la 10,1‰ (2017).
Rata mortalitatii generale pe medii de rezidenta, in perioada 1960-2017 – Din punctul de vedere al structurii pe varsta a deceselor, se constata ca nivelul ridicat al acestora s-a datorat in special procentului mare de decese inregistrate la populatia de varste extreme, de 0–4 ani si respectiv 65 ani si peste.
Comparativ cu anul 1960, cand ponderea mortalitatii copiilor sub 5 ani a fost de 20,1%, in 2017 ponderea a scazut la sub 1% din totalul deceselor. Nivelul cel mai scazut al mortalitatii a fost inregistrat la grupa de varsta 5-19 ani, urmata de populatia tanara de 20-39 ani, in special la populatia feminina. Tinand cont ca in ultimii ani a crescut populatia de 80 ani si peste, iar populatia feminina varstnica este dubla fata de populatia masculina varstnica, a crescut si proportia deceselor feminine (48,7% in 2017). In profil teritorial, in grupa judetelor cu o mortalitate ridicata se remarca, de regula, acele judete care au un grad de urbanizare mai scazut si o pondere a populatiei varstnice mai mare.
Acesti factori au determinat o variatie sensibila a mortalitatii la nivelul fiecarui judet. In anul 1966 mortalitatea cea mai ridicata s-a inregistrat in judetele din sudvestul tarii: Arad (11,5‰), Caras-Severin (10,9‰), Timis (10,6‰) si Mehedinti (10,3‰). Zona cu o mortalitate scazuta este formata din judetele din sud-estul tarii: Constanta (6,2‰) si Galati (6,7‰). Rata mortalitatii a oscilat intre 6,2‰ (Constanta) si 11,5‰ (judetul Arad).
Mortalitatea pe cauze de deces a inregistrat tendinte diferite in ultimele cinci decenii, influentand astfel modelul mortalitatii generale. Bolile aparatului circulator constituie principala cauza de deces in Romania. Daca in anii ’60 decesele care au avut in principal drept cauza bolile aparatului circulator reprezentau putin peste jumatate din totalul deceselor, astazi ele reprezinta 60%, iar ratele mortalitatii au crescut de la 272,2 decese la 100000 locuitori (1965) la 719,5 decese la 100000 locuitori (2017). Servicii utile: https://www.funerare-ieftine.ro/
