II. Teritoriu
Zeci de mii de musulmani din strainatate au emigrat pentru a se alatura Statului Islamic. Propaganda online a fost vitala pentru strangerea acestei armate. Pentru ca face apel la ambele sexe, Statul Islamic intentioneaza sa construiasca o societate completa.
Baghdadi a fost declarat calif al teritoriilor cucerite in Irak si Siria la 29 iunie anul trecut. Ultimul califat a fost imperiul otoman, care a ajuns la apogeu in secolul XVI, dupa care a avut un declin prelungit, pana cand i-a pus capat fondatorul republicii turce, Mustafa Kemal Ataturk, in 1924.
Multi dintre sustinatorii Statului Islamic nu recunosc totusi acel califat ca fiind legitim, pe motiv ca nu a respectat pe deplin legea islamica, ce presupune omorarea cu pietre, sclavie si amputatii. In plus, califii sai nu erau descendenti ai tribului profetului, Quraysh.
Baghdadi este insa membru Quraysh. Califatul nu este numai o entitate politica, ci vehicul al salvarii. Califul trebuie sa implementeze legea islamica sharia. Califul cere supunere totala. Statul Islamic are pedepse medievale – biciuire pentru alcoolism, lapidare pentru adulter -, dar si un program social ce include locuinte gratuite, sanatate gratuita.
III. Apocalipsa
Toti musulmanii recunosc faptul ca numai Allah cunoaste viitorul, insa admit ca acesta a aratat deja o parte din el, in Coran si naratiunile profetului. Statul Islamic difera de aproape orice alt curent jihadist actual prin aceea ca se considera mentionat de Allah drept personaj central.
Statul Islamic are ca laitmotiv al propagandei sale Apocalipsa. In ultimii ani de prezenta americana in Irak, fondatorii Statului Islamic vedeau pretutindeni semne ale sfarsitului lumii. Anticipau venirea lui Mahdi, cel care urma sa ii conduca pe musulmani la victorie inainte de Apocalipsa. Pentru unii credinciosi, viziunea bailor de sange apocaliptice indeplineste o nevoie psihologica profunda.
Doctrina Statului Islamic le spune adeptilor sai ca vor fi doar 12 califi legitimi si Baghdadi este al 8-lea; ca armatele Romei se vor masa sa se lupte cu armatele islamului in nordul Siriei; si ca o confruntare finala va avea loc in Ierusalim. De importanta cruciala in aceasta teza este orasul sirian Dabiq, langa Alep, care a dat numele revistei oficiale a gruparii. Aici ar urma sa aiba loc lupta intre armatele Romei (termen lasat nedefinit, insa sursa citata crede ca se poate interpreta prin Imperiul Roman de Rasarit, adica Turcia) si islamului.
Dupa lupta de la Dabiq, califatul ar trebui sa se extinda, spun unii, pana va acoperi tot pamantul. Un anti-Mesia, cunoscut in literatura musulmana apocaliptica drept Dajjal, va veni din regiunea Khorasan din estul Iranului si va ucide multi luptatori ai califatului. Vor mai ramane mai putin de 5.000 de luptatori ai califatului, incoltiti in Ierusalim si tocmai cand Dajjal se pregateste sa ii omoare, Iisus, al doilea profet al islamului ca importanta, se intoarce pe pamant, il omoara pe anti-Mesia si ii duce pe musulmani la victorie.
