Copilaria este vitala pentru om si toate amprentele copilariei se vor regasi in comportamentul si caracterul unei persoane. Trebuie sa avem o mare responsabilitate cum ne crestem si tratam copiii, pentru a fi siguri ca vor fi adulti empatici si sanatosi. Un studiu vorbeste despre importanta felului in care gestionam plansul bebelusului si cat de grava este ignorarea lui.
Daca ignorati plansul bebelusului dv., asteptati-va la consecinte serioase. Copiii pot fi serios afectati negativ de aceasta atitudine si vor exista repercusiuni in dezvoltarea lor si in ceea ce priveste respectul lor de sine.
Bebelusul, in primele luni de viata, este supus unui stres intens, care le poate afecta sistemul de neurotransmitatori ai creierului si functiile cerebrale. Este ceva ce se intampla si in creierul adultilor care sufera de depresie si anxietate.
Daca nu va alintati bebelusul imediat ce incepe sa planga si il lasati singur, adrenalina din corp creste semnificativ, iar mai tarziu lucrul acesta se va manifesta printr-un comportament impulsiv si chiar violent.
Mai mult, creste si nivelul cortizolului, hormonul stresului, iar dezvoltarea tesutului nervos al creierului va fi inhibata. Prin simplu fapt ca le este ignorat plansul, sunt afectate cresterea si dezvoltarea sistemului imunitar, expunandu-i mai mult unui numar considerabil de boli grave.
Un studiu arata ca bebelusii care au fost ignorati atunci cand plangeau nu si-au dezvoltat capacitati intelectuale si sociale sanatoase, au dificultati in stapanirea emotiilor.
Cand bebelusul nu este langa mama sa, inauntrul sau au loc schimbari hormonale, iar senzorii de durere se activeaza. Chiar si o separare de 3 ore poate determina schimbari epigenetice, care vor duce la stres si la probleme de memorie in viata adulta.
Bebelusul nu stie sa comunice altfel decat prin plans si ras, iar ei plang mult, din numeroase motive, inclusiv de foame sau daca ii doare ceva. Chiar si din cauza unui mic disconfort sau, pur si simplu, fiindca isi doresc un contact fizic.
La fel ca in cazul zambetului, si plansul trebuie sa primeasca o reactie blanda si pozitiva, copilul are nevoie sa isi simta acceptate sentimentele. Daca ii ignori plansul, ii transmiti ca furia si tristetea nu sunt acceptate, iar asta fie le suprima emotiile sau ii debusoleaza si mai mult.
Plansul unui bebelus se va calma punandu-l la san si ajutandu-l sa isi potoleasca foamea sau recreandu-i sunetele familiare pe care le auzea in uter. Copilul trebuie sa aiba o rutina a somnului si sa traiasca intr-un mediu calm si pozitiv.
De asemenea, contactul fizic este extrem de benefic, atunci cand simte pielea adultului pe pielea sa, se elibereaza oxitocina, hormonul fericirii si atasamentului.
Uterul mamei este un spatiu in continua miscare, un loc ce ii aduce pace si seninatate bebelusului, de aceea anumite miscari si sunete il calmeaza atunci cand a venit deja pe lume, arata doctorulzilei.