Stefania Maracineanu a facut furori in lumea stiintifica a Europei interbelice. Inventiile sale revolutionare au fost la un pas de Nobel. Cercetatorii francezi, printre care si Irene Curie, si-au insusit insa inventiile romancei, castigand astfel cel mai ravnit premiu stiintific.
In anul 1935, sotii Joliot-Curie luau premiul Nobel pentru descoperirea revolutionara a radioactivitatii artificiale. Era cel mai prestigios premiu la nivel mondial pentru fizica si chimie. Putini stiu insa ca in acel moment se facuse o nedreptate. si asta fiindca radioactivitatea artificiala era inventata deja de 10 ani. Ceea care o descoperise era o tanara din Romania, stefania Maracineanu.
Romanca era considerata un adevarat fenomen de lumea stiintifica din Europa in special, obtinand cele mai inalte distinctii academice in domeniul fizicii si chimiei. Desi a fost curtata de toate mediile stiintifice europene, stefania Maracineanu a preferat sa lucreze in tara natala, punand bazele radioactivitatii. Printre inventiile si experimentele sale revolutionare se numara si provocarea artificiala a ploii.
Stefania Maracineanu, o profesora de chimie si fizica la scoala de Fete din Bucuresti, sosea in 1922 la Paris cu o bursa din partea Ministerului de stiinte din Romania. Datorita calitatilor si cunostiintelor sale stiintifice, a fost acceptata in laboratoarele celebrei Marie Curie, unde a lucrat cu oameni de stiinta remarcabili. A reusit in doar doi ani sa uimeasca lumea stiintifica. in 1924 avea deja doctoratul in fizica. Contributiile ei stiintifice i-au adus aprecierea si respectul lui Marie Curie. „Stimez in mod deosebit munca pe care stefania Maracineanu a depus-o in laborator. in mod particular ea a dobandit o perfecta cunoastere a masurarii electrometice precise”, preciza Marie Curie in anii `20, scrie adevarul.
Cea mai uluitoare descoperire pe care a facut-o stefania Maracineanu in laboratoarele de la Paris a fost radioactivitatea artificiala. Mai precis fenomenul fizic prin care nucleul unui atom instabil sau radioizotop poate fi transformat artificial pentru a degaja energie sub forma de radiatii. De altfel, cercetatoarea romanca s-a bazat pe poloniu si radiu, cele doua elemente descoperite de Marie Curie, cea care a si definit pentru prima data notiunea de radioactivitate. Romanca a fost insa prima care a descoperit producerea artificiala a radioactivitatii.
”Maracineanu a descoperit faptul ca injumatatirea poloniului parea sa depinda de tipul metalului pe care elementul chimic radioactiv era depozitat. Ea a considerat ca razele-alfa ale poloniului au transformat partial anumiti atomi de metal in izotopi radioactivi”, se arata in lucrarea ”A devotion to their science: Pioneer women of radioactivity”, scrisa de Marlene Rayner Canham si Geoffrey Rayner Canham. Practic era prima descoperire a radioactivitatii artificiale. De altfel, romanca a folosit aceasta descoperire si in teza ei de doctorat, prezentata in fata comisiei din care facea parte si Marie Curie in 1924.
Dupa obtinerea doctoratului, steania Maracineanu a ramas in Franta pana la 1930, pentru a continua cercetarile alaturi de alti savanti europeni. Continua sa studieze radioactivitatea. Mai mult decat atat, a descoperit ca radiatiile solare aveau efect asupra radioactivitatii substantelor. A fost sprijinita in aceasta teorie de mai multi savanti, printre care si H. Deslandres. Totodata teoriile ei privind radiatiile soarele care amplifica sau schimba radioactivitatea diferitelor substante a provocat un soc in lumea stiintifica, fiind o idee pe cat de acceptata, pe atat de contestata.
Femeia care aduce ploaia
in 1930, stefania Maracineanu se intoarce acasa, in Romania. Se spune ca tanjea dupa tinuturile natale si, in ciuda diferitelor oferte din strainatate, a preferat sa duca o munca de pionerat acasa, intemeind primul laborator de radioactivitate din Romania. Lucra la Universitatea din Bucuresti alaturi de profesorul Dimitrie Bungetianu. in 1934, romanca avea sa socheze din nou cu o descoperire desprinsa parca din literatura SF.
Stefania Maracineanu inventase ploaia artificiala. Practic, cu ajutorul unor principii fizice si chimice, savantul roman putea aduce ploaia pe suprafete reduse. De acesta data in cadrul experimentelor a fost ajutata de savantii romani Dimitrie Bungentianu si Nicolae Vasilescu-Karpen. Experimentele au fost realizate cu sprijinul guvernului francez, unde stefania avea trecere, in Algeria, mai precis in desertul Sahara. Spre uimirea tuturor, stefania Maracineanu si grupul de savanti romani au adus ploaia.
Desi a uimit, a contrariat si a obtinut respectul lumii stiintifice pentru contributiile sale, de recunoasterea oficiala a muncii savantului roman s-au bucurat cu totul alte persoane. Cea mai grea lovitura avea sa o primeasca romanca in 1935, atunci cand sotii Joliot-Curie aveau sa primeasca Nobelul pentru inventarea radioactivitatii artificiale, fenomen dovedit cu 10 ani inainte de stefania Maracineanu. Practic Irene Joliot Curie a folosit intreaga munca a romancei privind radioactivitatea artificiala pentru a obtine aceste premiu, fara ca macar sa-i mentioneze numele.
Maracineanu ii scria Lisei Meitner in 1936 exprimandu-si dezamagirea ca Irene Joliot Curie, fara stirea ei, a folosit mare parte din munca sa in special cea legata de radioactivitatea artificiala, in lucrarea sa”, se arata in ”A devotion to their science: Pioneer women of radioactivity”. insasi Irene Joliot Curie recunoaste, culmea, ca descoperirea pentru care ea urma sa primeasca Nobelul era deja cunoscuta de fapt de 10 ani. „Ne amintim ca savanta romanca a anuntat in 1924 descoperirea radioactivitatii artificiale”, preciza Irene pentru ziarul austriac Neues Wiener Journal aparut pe data de 5 iunie 1934. De altfel, romanca nici nu insistase sa primeasca ea Nobelul, ci doar sa-i fie recunoscuta munca printr-o citare sau o referinta in lucrarea fiicei lui Marie Curie. si astazi sotii Joliot Curie sunt creditati ca inventatorii radioactivitatii artificiale.
Daca activitatea stiintifica a stefaniei Maracineanu este cunocuta, nu acelasi lucru se poate spune si despre detaliile biografice ale savantului roman. Viata privata a stefaniei Maracineanu este un adevarat mister. Se stie ca s-a nascut in Bucuresti la 18 iunie 1882. Se spune ca a avut o copilarie nefericita, banuindu-se abuzuri din partea unuia dintre parinti.
Conform celor care i-au studiat biografia, in principal Marelene Rayner Canham sau Miruna Popescu, cu privire la copilarie stefania Maracineanu preciza ca au fost ani intunecati si nu dorea sa mai vorbeasca despre acest prim capitol din viata ei. De altfel, atat copilaria, cat si adolescenta tinerei Maracineanu sunt invaluite in mister. Se banuieste doar ca provenea dintr-o familie instarita, odata ce a fost tinuta in scoli. Se stie clar ca in anul 1910 devenise profesor de chimie si fizica la scoala de fete din Bucuresti. Se presupune ca a murit in 1944, fara sa fie cunoscuta cauza.
