Valoarea mitei din Romania, in 2015: 431 mil. euro, suma comparabila cu cea pentru cofinantarea autostrazilor pe trei ani

In analiza de anul trecut am prezentat cele mai mari cifre de la infiintarea institutiei. Anul acesta rezultatele sunt mult mai mari, a subliniat Laura Codruta Kovesi la prezentarea bilantului DNA pe 2015.

Au fost trimisi in judecata peste 1.250 de inculpati pentru fapte de coruptie la nivel inalt si mediu.

Au fost trimisi in judecata de 5 ori mai multi ministri si parlamentari decat in 2013: 1 prim ministru, 5 ministri, 16 deputati si 5 senatori. Este cel mai mare numar de demnitari investigati de DNA intr-un an.
Am instituit masuri asiguratorii de aproape jumatate de miliard de euro.

Sunt cele mai impresionante cifre de la infiintarea DNA.
Evolutiile pozitive ne dau imaginea unei institutii care functioneaza pro-activ, eficient, ferm si curajos.

Aceste rezultate ne obliga sa lansam si o discutie despre necesara reforma a statului in ce priveste prevenirea si combaterea coruptiei.

Este bine ca avem in fiecare an tot mai multi inculpati pentru coruptie? Este bine ca sunt tot mai multe persoane condamnate?

Raspunsul trebuie sa-l dea societatea.

Dosarele aflate in lucru ne arata, insa, ca nu am prins toti coruptii. Rezultatele noastre demonstreaza ca exista vulnerabilitati majore care pun in pericol buna functionare a societatii.
Coruptia are efecte dramatice si se manifesta prin aceleasi actiuni repetitive. in lipsa unor masuri clare de prevenire si control, tipologia faptelor investigate si mecanismele care au permis savarsirea faptelor se repeta.

Exista sectoare in domeniul achizitiilor publice in care coruptia este generalizata. De multe ori, atribuirea contractelor sau platile aferente contractelor sunt conditionate de primirea unor sume de bani mascate prin intelegeri frauduloase sau contracte fictive.
Faptele de coruptie au efecte directe asupra noastra, a tuturor. in multe cazuri sumele care se dau mita functionarilor sunt obtinute prin evaziune fiscala, delapidare sau alte infractiuni. Astfel, banii care ar fi trebuit sa ajunga la salarii sau pentru investitii publice intra in buzunarele functionarilor corupti.
Coruptia se reflecta in calitatea si pretul serviciilor de care beneficiaza cetatenii.
Cetatenii sunt afectati de calitatea drumurilor cand receptia lucrarii se face platind mita.
Cetatenii platesc un pret mai mare cand se da mita pentru punerea pe piata a medicamentelor.

In dosarele trimise in judecata banii dati mita au fost de 431 milioane euro. O suma comparabila cu bugetul prevazut pentru cofinantarea programului de autostrazi pentru anii 2016, 2017 si 2018.

Aproape 500 de persoane cu functii conducere au fost trimise in judecata. O crestere cu 30% fata de anul trecut.
Vedem cum in fiecare an indepartam tot mai multi functionari corupti. Finalizam tot mai multe dosare. Sunt tot mai multe condamnari.

A dus acest efort la institutii mai curate?

Rezultatele anchetelor DNA trebuie sa fie un semnal puternic. Este necesara o abordare strategica de prevenire a coruptiei. Este necesara o comunicare in timp real intre toate institutiile care verifica achizitiile publice. O cooperare mai stransa cu sectorul privat poate duce la cresterea increderii investitorilor corecti in a semnala eventuale fapte de coruptie.

Exista institutii publice in care coruptia creste in fiecare an.
S-a triplat numarul trimiterilor in judecata fata de cei care administreaza fonduri din bugetul public.
Peste 100 de primari si presedinti de consilii judetene au fost trimisi in judecata.
O treime din presedintii consiliilor judetene din Romania sunt trimisi in judecata.
Este o coincidenta? Este o legatura cu functia publica si bugetul administrat?

Cu siguranta este rezultatul unei modalitati netransparente de folosire a bugetului public.
Cat timp planificarea unei achizitii publice nu va fi transparenta se va folosi bugetul pentru achizitii supraevaluate. in continuare se vor folosi banii cetatenilor pentru achizitii de aparatura medicala scumpa de la firme de apartament in timp ce spitalele nu pot asigura minime conditii pentru pacienti.
Cat timp se poate decide discretionar ordinea efectuarii platilor, vor fi in continuare functionari care vor primi mita pentru a favoriza anumite firme.

Click pe aceeasi tema:  Decizie importanta a Curtii de Apel in cazul vicepresedintelui ANRE

Recuperarea produselor infractiunii a fost o componenta importanta in anul 2015. Compartimentul de investigatii financiare al DNA a fost operationalizat, ceea ce a determinat cresterea gradului de recuperare a produselor infractiunilor.
Au fost luate masuri asiguratorii de aproape jumatate de miliard de euro.
De multe ori, in cauzele instrumentate de DNA sunt implicate persoane ce obtin profituri uriase si beneficiaza uneori de complicitatea unor autoritati. Bunurile sunt deseori disimulate prin acte juridice fictive. Se folosesc companii off-shore. Se deschid conturi bancare in alte jurisdictii. Se achizitioneaza bunuri in alte tari.
DNA a trimis peste 110 cereri de comisii rogatorii internationale catre autoritatile judiciare straine pentru administrare de probe sau identificarea de bunuri. Este cel mai mare numar comisii rogatorii de la infiintarea DNA. Probele obtinute in acest mod arata ca nici un infractor nu trebuie sa se simta in siguranta, indiferent unde si-a ascuns banii.

in dosarele DNA in care s-au pronuntat hotarari definitive in anul 2015 statul roman are de recuperat aproape 200 milioane euro. Aceasta suma ar trebui sa intre efectiv in bugetul statului daca ea va fi executata de organele fiscale.
Asa cum am mai sustinut este important ca hotararile judecatoresti definitive sa fie executate efectiv. Doar asa scopul pedepsei poate fi atins.
Sa nu uitam ca aceste sume apartin de drept bugetului de stat si trebuie sa fie utilizate in folosul societatii.

Finalitatea dosarelor constituie un element relevant in analiza noastra. Activitatea judiciara a DNA s-a realizat de 33 de procurori care au avut peste 14.700 participari in sedintele de judecata.
Activitatea procurorilor din DNA se desfasoara sub controlul judecatorilor.
Instantele de judecata au condamnat definitiv 970 de inculpati trimisi in judecata de DNA. Solutiile pronuntate de instante au confirmat caracterul obiectiv si profesionist al dosarelor DNA.
Pentru prima data in ultimii ani, procentul de achitari a scazut la 7,63%.
Durata de judecare a dosarelor scazut, desi sunt tot mai multe cauze trimise la instante. in 2015 cauzele judecate definitiv in mai putin de un an au crescut cu peste 60%.
Am fost preocupati de hotararile instantelor judecatoresti pentru evitarea solutiilor diferite pe aceleasi probleme de drept. inalta Curte de Casatie si Justitie este reperul de jurisprudenta in functie de care ne orientam practica.

Trebuie sa ne asiguram ca solutiile definitive sunt respectate si executate ca o garantie a statului de drept.
Justitia depune un efort urias pentru investigarea si solutionarea cauzelor de coruptie, folosind resursele financiare ale societatii. Apoi, vedem de multe ori cum mecanismele si procedurile judiciare sunt interpretate si aplicate diferit. Unii condamnati nu executa integral pedeapsa aplicata de judecatori. Unii sunt eliberati conditionat fara a recupera prejudiciul sau folosind tertipuri administrative.
Astfel de situatii duc treptat la pierderea autoritatii statului si la o lipsa grava de incredere in institutii.
Desi dispozitiile codului penal care au intrat in vigoare de 2 ani prevad ca liberarea conditionata poate fi acordata numai daca s-a recuperat prejudiciul, practica judiciara este neunitara. Am solicitat promovarea unui recurs in interesul legii pentru ca inalta Curte de Casatie si Justitie sa decida.

Justitia este un serviciu public, iar de multe ori functionam sub presiunea unei cereri sociale foarte mari.

Nivelul de asteptare privind activitatea DNA a devenit foarte ridicat. Uneori, oamenii ar vrea ca DNA sa rezolve si probleme pe care nu le avem in atributii. Aceasta nu inseamna ca asteptarile cetatenilor nu sunt legitime sau ca nu trebuie satisfacute.
Dar lupta impotriva coruptiei nu trebuie sa insemne doar arestari, inculpari si condamnari in dosarele DNA.
Actiunile noastre pot avea efect durabil doar daca sunt dublate de actiunile preventive desfasurate de celelalte institutii si autoritati ale statului, de mediul educational si cel de afaceri.

Click pe aceeasi tema:  Radu Mazare, ridicat de MASCATI si adus la DNA! Primarul este suspectat de FAPTE DE CORUPTIE!

Principala provocare pentru DNA in aceasta perioada este determinata de cresterea continua a volumului de activitate.
Numarul dosarelor a ajuns la peste 11.000. Dublu fata de acum 5 ani.
Activitatea de urmarire penala a fost desfasurata de 97 procurori. Fiecare procuror a avut de solutionat in medie peste 110 dosare. Un numar atat de mare de dosare complexe influenteaza durata de solutionare a cauzelor.
Iata cum arata un singur dosar al DNA.
Acest dosar este la un procuror care mai are si alte zeci de dosare in lucru.

in acest moment avem de solutionat peste 7.100 de cauze. Dublu fata de cat putem solutiona noi intr-un an.

O prima rezolvare ar fi cresterea numarului de procurori si politisti. Dar aceasta solutie nu va fi eficienta daca evolutia volumului de activitate va avea acelasi ritm.
Trebuie acceptat ca nu putem astepta mai mult de la procurori daca lucrurile nu se schimba.
O astfel de schimbare trebuie realizata prin strategii serioase si reale de prevenire a coruptiei.

Prevederile neconstitutionale au creat in unele situatii un vid legislativ, de natura sa genereze incertitudine juridica si practica neunitara. Este necesara o interventie legislativa, dar aceasta nu trebuie sa afecteze competentele sau instrumentele investigative. Ne dorim sa fim consultati in mod real cu privire la modificarile legislative care ne privesc activitatea.
A fost vitala pentru noi interventia cetatenilor si a societatii civile atunci cand s-a incercat limitarea intempestiva a competentelor investigative.
Pentru a avea rezultate nu trebuie sa peticim justitia, ci trebuie sa-i oferim instrumentele de care are nevoie.

Rezultatele obtinute se reflecta si in schimbarea modului in care publicul se raporteaza la DNA. Numarul tot mai mare de persoane care sesizeaza fapte grave este o dovada in acest sens. Peste 86% din dosarele inregistrate anul trecut sunt bazate pe sesizari ale persoanelor fizice ori juridice si institutii publice.

Ne motiveaza faptul ca increderea publica in DNA a ajuns la cel mai ridicat nivel de la infiintarea institutiei. DNA se bucura de o incredere de peste 61%, cel mai mare nivel de incredere pentru o institutie din sistemul judiciar.

Este de remarcat faptul ca, la fel ca si in anii anteriori, activitatea DNA a fost apreciata de Comisia Europeana. Rapoartele elaborate in cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare au apreciat ca impresionante rezultatele DNA, aratand totodata ca au fost respectat drepturile fundamentale in procesul penal.

O alta caracteristica a anului 2015 a fost eficienta cooperarii cu principalele institutii partenere, carora le multumesc. Singura posibilitate de a oferi un raspuns eficient fenomenului infractional este dialogul intre toti cei implicati si identificarea de solutii comune.
Continuarea si accentuarea cooperarii internationale reprezinta o prioritate a DNA si multumesc ambasadelor pentru sprijinul in realizarea programelor internationale, a cererilor de asistenta judiciara si suportul lor constant al activitatii noastre.

in 2016, dincolo de continuarea instrumentarii dosarelor de coruptie la nivel inalt, prioritatile DNA vor viza si investigatiile privind :
– coruptia in administratia publica locala;
– coruptia in sistemul judiciar;
– coruptia in institutiile de control si executare a pedepselor;
– coruptia in achizitii publice, in special in domeniul sanatatii si infrastructura;
– frauda cu fonduri europene;
– recuperarea prejudiciilor si confiscarea extinsa.

Activitatea DNA trebuie sa continue sa fie definita prin profesionalism, consecventa, operativitate, eficienta, responsabilitate si transparenta.









CITESTE ALTE STIRI INTERESANTE

spre