Vinerea Mare, ultima vineri din Postul Pastelui, se mai numeste si Vinerea Patimilor (ziua patimilor si rastignirii lui Iisus) sau Vinerea Seaca, pentru ca e zi de post negru.
Fiind ziua in care Iisus a fost rastignit pe cruce, in aceasta zi nu se ara, nu se seamana si nu se sadesc pomi, intrucat nu vor rodi. Femeile nu au voie sa coaca, sa coasa, sa teasa, sa spele rufe sau sa toarca. Exista credinta ca daca cineva se incumeta a coace in aceasta zi face mare pacat, iar coptura nu este mancata nici macar de pesti.
Despre oamenii care nu lucrau in Vinerea Mare se credea ca nu vor avea dureri de cap si vor avea noroc pana la sarbatoarea urmatoare.
Specialistii in etnografie sustin ca, in comunitatile traditionale, se considera ca Vinerea Mare, odata cu moartea Mantuitorului, deschide un timp al haosului si intunericului, oamenii ramanand fara protectie divina. Se spunea ca Vinerea Mare ar echivala cu 12 vineri obisnuite, denumirea de Vinerea Seaca explicandu-se prin postul negru pe care multi oameni obisnuiau sa-l tina.
Cine face vreun rau semenului sau in aceasta zi se spune ca va fi pedepsit inzecit pentru fapta sa. In unele zone ale tarii se afuma cu tamaie pomii si casele pentru a le feri de animale salbatice, de trasnete, boli si daunatori. De asemenea, exista traditia ca daca ploua va fi un an imbelsugat, iar daca nu, va fi mare saracie tot anul.
Oamenii din popor cred ca postul negru este bun pentru ”secarea” gusii si vindecarea bolilor de piele (Bucovina, Moldova, Transilvania), ca il va feri pe cel care posteste de toate bolile si il va face sa fie sanatos tot restul anului.
In Vinerea Mare, dimineata, inainte de rasaritul soarelui, oamenii alergau desculti prin roua sau se scaldau tainic in ape curgatoare: se crede ca cel care se cufunda de trei ori in apa rece in Vinerea Seaca va fi sanatos si va avea noroc tot anul. Sunt bai purificatoare in vederea intampinarii Sambetei Invierii. Traditia este pastrata si acum in toata tara.
Un obicei deosebit de pitoresc avea legatura cu economia sociala a vechilor comunitati romanesti: in noaptea spre sambata avea loc strigarea peste sat, respectiv satirizarea satenilor – o forma de blam colectiv si nocturn. Era o mare onoare pentru acela care ramanea nestrigat! Strigoaicele carora li se striga numele nu mai au putere.
Citeste pe pagina urmatoare de ce nu se vopsesc ouale in Vinerea Mare –>>
