Marius Sala, directorul Institutului de Lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti” al Academiei Române, a precizat că au fost făcute o serie de modificări, negociate cu reprezentanţii comunităţii rome, în urma doleanţelor acestora.
Agenţia de Dezvoltare Comunitară „Împreună” spune că în noul tiraj al DEX au fost revizuite definiţiile a 30 de cuvinte care fac trimitere directă sau indirectă la minoritatea romilor.
Noua definiţie a substantivului „rom” este următoarea: „termen prin care se autoidentifică membrii unui grup etnic originar din India şi răspândit mai ales în Sudul şi Estul Europei, înlocuind denumirea de ţigan, considerată peiorativă„, potrivit comunicatului citat.
De asemenea, în ediţia nouă a DEX au fost modificate cuvintele: „balaoacheş”, „baragladină”, „bulibaşă”, „chivuţă”, „corturar”, „faraon”, „gitană”, „jude”, „laie”, „lăieţ”, „lingurar”, „puradel”, „rom”, „rudar”, „sălaş”, „ţigan”, „ţigănaş”, „ţigănatic”, „ţigăncuşă”, „ţigăncuţă”, „ţigăneală”, „ţigănel”, „ţigănesc”, „ţigăneşte”, „ţigănie”, „ţigănime”, „ţigănos”, „ţigănuş”, „ursar”, astfel încât caracterul deseori peiorativ al acestor cuvinte să fie clar adus la cunoştinţă cititorului, mai precizează reprezentanţii agenţiei.
„Aproape orice cuvânt din limbă română are un denotat şi un conotat. «Rom» şi «ţigan» aveau, în explicaţia oferită de DEX până la această ediţie, acelaşi denotat, deci erau automat «cuplaţi». Problema pe care noi am ridicat-o este a sensurilor (conotaţiilor) care erau atribuite celor două cuvinte (în special a axei rom = ţigan = epitet acordat unei persoane cu apucături rele) sau mai bine spus a nespecificării exprese a caracterului peiorativ a unor conotaţii, atunci când acest lucru se impunea”
spune directorul executiv al Agenţiei „Împreună”, Gelu Duminică.
Potrivit Agenţiei „Împreună”, în trei ediţii ale Dicţionarului Explicativ al Limbii Române, definiţia substantivului „ţigan” conţinea explicaţia – „epitet dat unei persoane cu apucături rele”. Definiţia se regăseşte în Dicţionarul Limbii Române, Tomul XII, litera T, 1994, serie nouă, Iorgu Iordan, Alexandru Graur, Ion Cotescu, pagina 85, Dicţionarul Explicativ al Limbii Române, Academia Română, Institutul de Ligvistică „Iorgu Iordan”, Editură Univers Enciclopedic, 1998, ediţia a doua, pagina 1126, şi Dicţionarul Explicativ al Limbii Române, Academia Română, Institutul de Ligvistica „Iorgu Iordan”, Editura Univers Enciclopedic, 2009, ediţia a doua revizuită, pagina 1161.
În 2011, Agenţia de Dezvoltare Comunitară „Împreună”, Asociaţia Rromilor „Egalitate de Şanse” Tulcea şi Asociaţia ACCEPT au înaintat o plângere către Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, îndreptată împotriva Academiei Române şi Institutului de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti”. Organizaţiile solicitau sancţionarea instituţiei subordonate Academiei Române, responsabile pentru elaborarea în cadrul Sectorului de lexicologie şi lexicografie a Dicţionarul Explicativ al Limbii Române, precum şi pentru revizuirea periodică a acestuia.
Andreea Mușatescu
