In iunie 1908, o explozie uriasa zguduia Siberia. Trasnet? Meteorit? Deflagratia si-a facut simtite efectele pana in Regatul Unit si chiar in Statele Unite! Dupa ani de cercetari, tot nu stim care este originea acestui misterios cataclism. Iar oamenii de stiinta rusi tocmai au invalidat cea mai recenta ipoteza care fusese formulata in legatura cu „fenomenul Tunguska”.
O minge de foc a traversat cerul Siberiei in acea noapte. Apoi, brusc, deasupra raului Tunguska are loc o explozie ingrozitoare, insotita de o ploaie de pietre. Putinii martori care au putut descrie ce s-a intamplat vorbesc de o scena apocaliptica, pietrele cadeau din cer, pamantul tremura, aerul devenise fierbinte. in acea noapte de 30 iunie 1908, tunguzii, un popor nomad ce traia in aceasta regiune desertica a Siberiei Centrale, au crezut ca mania zeului Ogdi s-a abatut asupra Pamantului. Unda seismica s-a simtit pe toata planeta. Praful degajat de explozie a format un nor care s-a ridicat pana la 20 de kilometri inaltime, iar peste 80 de milioane de copaci, pe o suprafata de 2.000 de kilometri patrati de taiga, sunt arsi pur si simplu, scrie Digi24..
La acea vreme, explozia a fost inregistrata de seismografe: magnitudinea a fost evaluata intre 4,5 si 5 pe scara Richter. In ceea ce priveste puterea, a fost de 185 de ori mai mare decat cea a bombei care a distrus Hiroshima.
Nu sunt insa dovezi ca au existat decese umane in timpul acestui eveniment, care a fost botezat „Tunguska”.
Douazeci de ani mai tarziu, in 1927, un geolog sovietic, specializat in meteoriti, Leonid Kulik, lanseaza prima expeditie catre aceasta regiune a Siberiei. Trecerea apocaliptica pe care o descopera membrii expeditiei ii face sa creada ca pagubele au fost facute de unul dintre cei mai mari meteoriti. Totusi, nici urma de crater. Kulik conchide ca meteoritul a explodat inainte de a atinge solul.
Trei alte expeditii, in 1928, 1930 si 1938 revin la locul catastrofei, dar nu reusesc sa gaseasca elemente noi.
Un meteorit hibrid?
De atunci, circula cele mai nebunesti ipoteze: gaura neagra, fulger sferic, explozie de antimaterie si chiar atac al extraterestrilor! Acestia din urma ar fi provocat explozia meteoritului pentru a salva Terra!
Insa alte studii (mai serioase) se apleaca asupra compozitiei acestui corp celest care ar fi intrat in contact cu atmosfera Pamantului. in 1958, apoi in 1961, au fost studiate numeroase particule de metal si silicat. Rezultatul: ceea ce ar fi lovit Terra era o cometa al carei nucleu era alcatuit din gaz inghetat si praf. S-a estimat ca avea un diametru de 60 de metri si cantarea 60.000 de tone. Cum mare parte a componentelor sale s-au dispersat probabil in atmosfera in timpul exploziei, pe Pamant n-a cazut in cele din urma decat o ploaie de diverse materii.
In 1990, o noua echipa a prelevat picaturi de rasina din trunchiurile coniferelor din zona calamitata. Au fost descoperite astfel si mai multe microparticule, ceea ce i-a facut pe oamenii de stiinta sa spuna in final ca ar fi vorba despre un hibrid intre un asteroid si o cometa, pentru ca au gasit un amestec de roca si gheata. Totusi, corpul ceresc nu parea sa fi fost atat de masiv pentru a provoca un crater in momentul caderii.
Ani de zile, o echipa de oameni de stiinta italieni de la Universitatea din Bologna a incercat sa valideze ipoteza meteoritului si a craterului inexistent. Printre ei, Luca Gasperini, cel care a descoperit ca, de fapt, lacul Ceko nu era mentionat in hartile Siberiei datand din epoca tarista. Echipa sa a plecat imediat pentru a analiza sedimentele de pe malul acestui lac. Au ajuns la concluzia ca dateaza de cel putin un secol si ca materia densa si pietroasa gasita pe fundul lacului este, de fapt, restul din explozia meteoritului.
Potrivit ipotezei finale a lui Luca Gasperini, expusa intr-un interviu acordat in 2007 pentru National Geographic, de fapt, doua corpuri ceresti au intrat in atmosfera. Unul a explodat la circa 8 kilometri deasupra Terrei si celalalt a cazut pe Pamant, provocand craterul in care s-a format apoi lacul Ceko.
Recent, cercetatorii rusi din Societatea pentru Geografia Siberiei au pus la indoiala, insa, si aceasta ipoteza. Au analizat sedimentele din partea cea mai adanca a lacului, la peste 50 de metri. in opinia lor, esantioanele prelevate au o vechime de 280 de ani, ceea ce inseamna ca lacul in mod sigur este mai vechi. Pentru ca e clar ca n-au putut extrage sedimentele din cele mai vechi straturi ale fundului lacului. „Lacul pare tanar, dar nu suficient de tanar pentru a fi craterul provocat de Tunguska”, au declarat ei pentru The Siberian Times. Rezultatele complete ale studiului lor vor fi publicate in luna iulie.
Intrebarea legata de natura obiectului care a intrat in atmosfera terestra acum mai bine de un secol ramane in continuare fara un raspuns ferm. Unii oameni de stiinta considera ca absenta unui crater de impact nu e compatibila cu ideea caderii unui asteroid sau meteorit.
Citeste mai mult pe digi24
