Cele mai vechi ramasite de homo sapiens, datand de acum 300.000 de ani, au fost gasite intr-un sit din Jebel Irhoud, Maroc. Descoperirea e extrem de importanta, pentru ca fosilele sunt cu 100.000 de ani mai vechi decat cele care detineau recordul pana acum.
Descoperirea e importanta si pentru ca e prima oara cand se gasesc fosile de homo sapiens in nordul Africii. Astfel, se largeste perimetrul asa numitului „leagan pentru omenire” la intregul continent negru.
Pana acum, fosilele acestui tip de hominid au fost recuperate din estul Africii.
Oasele descoperite provin de la 5 indivizi de varste diferite: trei adulti tineri, un adolescent si un copil de 8 ani. Printre ele se afla o bucata de craniu si o mandibula inferioara.
Remarcabil e insa faptul ca surprind un moment esential din evolutia noastra, spun cercetatorii citati de CNN. In timp ce trasaturile faciale, sugerate de craniu, sunt cele ale unui om modern, creierul era, cel mai probabil, foarte alungit, o trasatura a primilor hominizi, arata ziare.com.
Potrivit lui Jean-Jacques Hublin, autorul studiului, paleoantropolog si profesor la Institutul Max Planck, daca am vedea pe strada, acum, indivizi de acum 300.000 de ani, „ei ar fi foarte asemanatori cu noi, mai ales daca ar purta o palarie”. Fetele lor nu ar fi deloc inalte si nu ar semana cu cele iesite in relief ale omului de Neanderthal. Ar semana cu noi inclusiv in ceea ce priveste dantura, a mai spus omul de stiinta.
Diferenta majora ar fi craniul alungit, diferit de al nostru, dar diferit si de al stramosilor lor, neanderthalienii.
Se stie ca stramosul omului modern se trage din denisovani si neanderthalieni, care au trait pana acum 500.000 de ani. Insa, pana acum, ramasitele celui mai vechi om modern aveau doar 200.000 de ani, fiind gasite in Africa. Nu se stie ce s-a intamplat in cei 300.000 de ani aflati intre aceste perioade.
Chiar daca recenta descoperire nu raspunde complet la aceasta intrebare, edifica o perioada de 100.000 de ani, pana acum enigmatica.
In situl in care au fost descoperite oasele s-au gasit si urme de foc. Desi nu sunt cele mai vechi dovezi ca stramosii nostri se foloseau de foc, putine gasite pana acum au o astfel de vechime.
Cercetatorul care a facut descoperirea nu sustine ca Marocul ar fi leaganul omenirii, ci doar ca in urma cu 300.000 de ani primele forme de homo sapiens erau deja dispersate pe teritoriul Africii. Trebuie tinut cont de faptul ca in acea vreme Africa nu arata ca azi, iar desertul Sahara nu exista, fiind, atunci, o zona verde, cu rauri si lacuri. In regiune traiau gazele, zebre, lei si alte feline mari. De altfel, ramasite ale acestora au fost gasite inclusiv in situl unde au fost descoperite fosilele stramosilor nostri.
