Limba romana, spun speciaslistii, este una complicata si putini romani vorbesc si scriu corect, respectand toate regulile. Vezi 30 de greseli gramaticale pe care le fac romanii din Capitala deseori.
1. „Decat“ folosit in loc de „numai“/„doar“. Multi sunt cei care folosesc gresit aceste cuvinte. Deseori auzim: „Am decat o carte“, formulare total gresita. Corect este „Nu am decat o carte“, pentru ca „decat“ se foloseste in constructii negative.
2. Verbul „a avea“. Multi bucuresteni spun „O sa aibe o multime de probleme“. Forma corecta este „O sa aiba o multime de probleme“.
3. Pleonasme. Pleonasmul poate fi definit ca „o eroare de exprimare care consta in folosirea alaturata a unor cuvinte, expresii, propozitii care repeta in mod inutil aceeasi idee“, potrivit Dictionarului Explicativ Roman. „Ma pregatesc sa cobor jos“ este un exemplu pe care il auzim deseori din gura bucurestenilor. Este gresit sa spui si „cobor“ si „jos“. Nimeni nu poate sa coboare sus.
4. „Vizavi“. Auzim deseori: „L-am auzit discutand vizavi de aceasta problema“. Este gresit pentru ca „vizavi“ se foloseste doar in context spatial. Exemplu corect: „Casa mea este vizavi de magazinul lui Andrei“.
5. „tigare“ Deseori, oamenii folosesc „tigare“. Corect este „tigara“.
6. Repetitiile. Bucurestenii obisnuiesc sa repete intr-o propozitie/ fraza aceleasi cuvinte/grupuri de cuvinte. Este un lucru deranjant, spun specialistii.
7. „A realiza“. Verbul „a realiza“ este folosit deseori gresit. De fapt, acest verb nu poate fi utilizat cu sensul de „a intelege“. Exemplu: „Tu realizezi ce se intampla?“. Specialistii sustin ca „a realiza“ poate fi utilizat cu sensul de a crea ceva. Exemplu: „Am realizat o casa cu trei etaje si piscina“.
8. Dezacorduri. Nu de putine ori bucurestenii fac dezacorduri suparatoare. O mare problema tine de subiectul multiplu. Spre exemplu: „Apa sau vinul s-au varsat“ este gresit. in cazul subiectului multiplu in care termenii sunt coordonati disjunctiv (sau, ori, fie) acordul se face la singular. Forma corecta: „Apa sau vinul s-a varsat“.
9. 10/zece Un lucru pe care nu il stiu multi este ca numerele de la unu la noua (inclusiv cifra zece) se scriu in litere: Gresit: „am 10 pixuri“. Corect: „Am zece pixuri“.
10. „Caramea“. Bomboana facuta din caramel amestecata cu alte substante se numeste „caramela“. Multi spun „caramea“, desi nu este corect.
11. „Patetic“ O multime de bucurestenii folosesc gresit cuvantul „patetic“. De cele mai multe ori, acestia il asociaza cu ceva rau, malefic. in realitate, „patetic“ inseamna plin de patos.
12. „Asaza/aseaza“ Foarte multi oameni nu stiu ca verbul „a aseza“ se scrie, la persoana a treia, „asaza“, nu „aseaza“.
13. „Genoflexiune“ Nu de putine ori se intampla sa auzim de la bucuresteni „genoflexiune“. Nu sunt multi cei care stiu ca forma corecta este „genuflexiune“.
14. „Doctora“ Cuvantul „doctora“ nu exista in limba romana. Forma corecta este „doctorita“.
15. „Ghiuveta“ Deseori oamenii spun si schiu „ghiuveta“. Forma corecta este „chiuveta“.
16. „Servici“ Un alt cuvant care deseori este folosit gresit este „serviciu“. De cele mai multe ori oamenii uita sa mai scrie si sa mai pronunte „u“ la sfarsit si ajung la forma gresita.
17. „Care“ Probabil una dintre cele mai frecvente greseli este neutilizarea prepozitiei „pe“ inaintea pronumelui relativ care cu functie sintactica de complement direct.
18. „Servim masa“ Se intampla des sa auziti oameni care spun ca „servesc masa“. De fapt, cei care „servesc“ sunt ospatarii, iar cei care se bucura de bucate „mananca“.
19. „imi cer scuze“ in primul rand, daca spui „imi cer scuze“ inseamna ca iti ceri singur. in momentul in care te adresezi altei persoane ar trebui sa spui „iti cer scuze“. Desigur, scuzele nu se cer. Ele se prezinta. Mai bine folositi „iti cer iertare“.
20. „insumi/insami“ Unii nu stiu sa utilizeze corect cele doua pronume. Forma corecta (la persoana I, masculin, singular) este: „eu insumi“, in timp ce la feminin forma corecta este: „eu insami“.
„Vorbirea din Bucuresti nu este una unitara. in loc sa ma bazez pe caracteristicile acesteia, as spune ca este vorba despre o eterogenitate lingvistica”, precizeaza Alexandru Nicolae, lingvist al Academiei Romane. Specialistul mai spune ca aceste greseli pot aparea si in alte zone ale Romaniei. O alta tendinta importanta de mentionat in randul bucurestenilor este data de folosirea englezismelor. Nu de putine ori se intampla sa auzim oameni pe strada care printre cateva cuvinte romanesti strecoara si unele provenite din alte limbi, in special din engleza, scrie Adevarul.
