Un studiu elaborat recent arunca o umbra asupra persoanelor bilingve, evocand o forma de dubla personalitate. In realitate ar fi vorba mai degraba de o capacitate de adaptare la diferitele culturi, ca si cum a vorbi o limba inseamna a intelege codurile unei tari. Site-ul madame.lefigaro.fr propune o perspectiva asupra secretelor bilingvismului.
In general persoanele bilingve fascineaza prin usurinta cu care trec de la o limba la alta, fara accent si fara ezitari. Insa, in spatele aparentei usurinte se afla un mecanism complex care le permite sa treaca de la o lume la alta, ca o mutatie instantanee. Vocea se schimba, atitudinea se modifica si poate chiar personalitatea.
In 20 mai 2015, Daily Mail publica rezultatul unui studiu realizat de o echipa de oameni de stiinta de la Universitatea din Lancaster (Marea Britanie). Pe un esantion de persoane bilingve engleza-germana, cercetatorii au descoperit in ce masura fiecare limba determina un camp lexical si chiar o viziune diferita. De exemplu, in engleza, majoritatea se concentreaza pe actiunea in sine, in timp ce in germana contextul devine mult mai important, scrie Agerpres.
Cercetatorii apreciaza ca este vorba aproape de un clivaj, in timp ce majoritatea specialistilor in bilingvism, ca Barbara Abdelilah-Bauer, psiho-sociolog si lingvist, considera ca, dimpotriva, ar fi vorba de o arie extinsa de perceptii si de capacitati de formulare a unui text.
„Despre bilingvi se spune adesea ca au o +dubla cultura+. Nu imi place aceasta definitie. O gasesc negativa fiindca trimite la un fel de schizofrenie. Fara indoiala ca persoanele bilingve oscileaza la inceput intre doua scari de valori, traditii, practici, insa termina prin a le amesteca, creandu-si propriul lor univers. Este o sansa imensa si aceste competente culturale largite creeaza o deschidere de spirit”, afirma Barbara Abdelilah-Bauer.
In revista Le Cercle Psy, Francois Grosjean, cunoscut socio-lingvist franco-elvetian, arata ca „mediul, cultura si interlocutorii ii fac pe bilingvi sa isi schimbe atitudinile, emotiile si comportamentele”, subliniind ca acest proces este banal. „Ei isi adapteaza personalitatea la interlocutor si la context, asa cum facem toti zilnic, fie ca suntem bilingvi sau nu. Ne comportam diferit cand vorbim cu cel mai bun prieten sau cu superiorul nostru ierarhic si acelasi lucru se intampla si cu persoanele bilingve”, adauga el.
Bilingvismul este tot mai dorit de parinti. In februarie 2014, motorul de cautare de locuri de munca Meteojob a chestionat aproape 500 de inscrisi cu varste intre 30 si 46 de ani in privinta nivelului cunoasterii unei limbi straine, 60% dintre ei recunoscand ca s-au simtit penalizati din cauza lacunelor care au dus uneori la bararea evolutiei lor in cariera. Daca ar putea, 35% dintre parintii intervievati au spus ca si-ar da copiii la o scoala privata si bilingva, 33% fiind dispusi sa le plateasca ore particulare.
Este un demers care se potriveste cu realitatea actuala, fiindca in lume exista circa 6.900 de limbi si dialecte, trei sferturi din populatia mondiala fiind bilingva sau plurilingva, spune Barbara Abdelilah-Bauer. Numai in Papua-Noua-Guinee se vorbesc curent 800 de limbi (fata de 400 in Franta), asa incat monolingvismul poate deveni un handicap.
