Raportul autoritatilor pentru Siguranta Aviatiei Civile a fost finalizat dupa aproape doi ani de la tragicul acccient aviatic din Apuseni, iar concluziile au fost prezentate luni.
Comisia de investigatie a CIAS a stabilit ca principala cauza a producerii accidentului consta in oprirea motoarelor ca urmare a givrajului sever al carburatoarelor.
Potrivit raportului, cauzele favorizante ar fi:
-evaluarea eronata a factorilor de risc specifici desfasurarii acestui zbor datorata intreruperii mari de la zbor si lipsei de experienta a echipajului pe aeronava BN-2A-27, inclusa in clasa MEP;
– decizia eronata a comandantului aeronavei de a continua misiunea de zbor in conditii meteorologice care au favorizat givrajul sever al carburatoarelor;
– decizia eronata a comandantului aeronavei de a zbura o lunga perioada de timp in conditii de givraj;
– decizia eronata a comandantului de a continua misiunea sub AMA, in conditii de zbor IMC dupa reguli de zbor IFR;
– decizia eronata a comandantului aeronavei de a decola cu masa peste limita maxima admisa si pozitia centrului de greutate in afara limitelor calculate si impuse de producator.
Eugen Suciu, investigator CIAS, a explicat ca problemele de givraj au fost nu la nivelul structurii, ci la nivelul carburatoarelor si al motoarelor, ceea ce nu a permis avionului sa atinga altitudinea de 11.000 de picioare.
„In momentul in care aeronava s-a deplasat deasupra Carpatilor Meridionali s-a confruntat cu un givraj mediu, astfel incat a facut fata. Trecerea Carpatilor Meridionali, chiar daca nu s-a respectat altitudinea din manualul de zbor, s-a facut pe deasupra plafonului de nori. Pe masura ce aeronava s-a apropiat de Muntii Apuseni, plafonul de nori a devenit compact. Aeronava nu a putut sa mai urce”, a declarat Suciu.
Oficialul a mai explicat ca problema a fost givrajul la nivelul carburatoarelor. „Daca nu ne-am fi confruntat cu aceasta givrare la nivelul carburatoarelor, nu s-ar fi intamplat acest accident. Ne confruntam cu o eroare in managementul misiunii. (…) Evaluarea eronata a factorilor de risc este datorata lipsei de experienta, dar si de antrenament pe aceasta aeronava. Nu ne referim la tehnica de pilotaj sau cum sunt actionate comenzile de zbor, ci la cum sunt evaluate conditiile de zbor”, a spus investigatorul CIAS.
De asemenea, Eugen Suciu a precizat ca antena care transmitea semnalul de alerta s-a rupt in timpul prabusirii aparatului.
„Ruperea antenei s-a produs ca urmare a unei actiuni violente – probabil la primul impact cu copacii. La acel moment, transmitatorul nu era activat, trebuie sa existe o anumita forta la impact ca acest transmitator sa intre in actiune.
Nu am reusit sa gasim bucata rupta din aceasta antena. (…) Am facut o serie de teste cu transmitatorul montat pe aceasta aeronava, pe frecventa 406, dupa ce am schimbat antena rupta. Eroarea a fost de 3 km. Pe frecventa de 406, nu a avut puterea sa activeze semnalul prin satelit”, a sustinut anchetatorul.
„Din cauza givrajului, deasupra plafonului de nori s-a produs blocarea motoarelor. Se poate concluziona dupa analiza evolutiei datelor descarcate de pe GPS, ca traiectoria finala este traiectoria in care motoarele s-au oprit. Echipajul a fost surprins de aparitia brazilor. in acel moment ambii piloti au tras de mansa pentru a evita impactul cu solul, format din padure de brad. in momentul in care aeronava a intrat in padure, pilotii nu mai aveau control. Oprirea a fost necomandata. Motoarele s-au oprit din cauza givrajului. in opinia comisiei, din momentul in care aeronava a intrat in plafonul de zbor, dupa ce a depasit aria Sibiu, au ramas fara optiuni, doar zborul catre inainte si descendent dupa pierderea motoarelor”, a mai spus Eugen Suciu.
„Credem ca comandantul de echipaj a considerat ca daca a reusit sa treaca Carpatii Meridionali, va reusi in acelasi fel sa treaca Muntii Apuseni. Diferenta esentiala este ca deasupra Meridionalilor aeronava s-a mentinut deasupra plafonului in timp ce deasupra Apusenilor a fost in plafon”, este de parere anchetatorul.
Potrivit raportului, avionul era supraincarcat. „Aeronava era in afara limitelor de masa si centraj inca de la decolare.
Initial, trebuia sa decoleze dimineata, de la 8:00; din cauza conditiilor de la Baneasa, acest lucru nu a fost posibil. Potrivit diagramei, masa aparatului era la limita. Cand am refacut calculele, era prea mare. Conform planului de zbor depus, si la aterizare masa si centrajul ar fi fost in afara limitelor, ar fi avut inca prea mult combustibil. Si acest lucru a influentat capacitatea de urcare. Aeronava avea plin de combustibil. Nu consideram ca acest lucru ar fi fost necesar”, a explicat oficialul CIAS.
In raport se mai precizeaza ca in timpul testelor nu s-au constatat defectiuni tehnice.
Raportul are 150 de pagini, iar CIAS a emis 10 recomandari de siguranta dupa accident, a explicat Nicolae Stoica, director CIAS.
Dupa accidentul aviatic din Apuseni s-a declansat un scandal monstru pentru ca Iovan si studenta Aura Ion au murit de frig, pentru ca autoritatile nu au fost in stare sa ii gaseasca la timp pentru a fi salvati.
Si Parchetul de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie si-a prezentat concluziile inca din luna ianuarie.
„Au fost audiate, pe parcursul a 2.354 ore de ancheta, 209 persoane din care 3 parti civile si 206 martori din cadrul: Ministerului Transporturilor, Ministerului Afacerilor Interne, S.T.S., M.Ap.N., Ministerului Sanatatii Publice, ROMATSA, spitalelor judetene Alba, Cluj si Oradea, Spitalului Municipal Beiuș, Institutului Clinic Fundeni, Spitalului Clinic „Sf. Maria” Bucuresti, Agentiei Nationale de Transplant, Școlii Superioare de Aviatie Civila, ocoalelor silvice Horea, Gilau etc., Asociatiei Salvatorilor Montani Bihor, Serviciilor Publice Judetene Salvamont Alba și Cluj, Blue Air s.a., precum si locuitori ai comunelor Horea, Albac, Poiana Horea, Beliș etc., care au actionat in sprijinul echipelor de cautare si salvare a supravietuitorilor accidentului aviatic, toate audierile avand loc in prezenta aparatorilor alesi ai partilor in cauza; s-au solicitat relatii de la peste 40 de institutii ale statului; la solicitarea Sectiei parchetelor militare, Comisia Superioara Medico-Legala din cadrul INML a transmis procurorilor militari raportul de expertiza medico-legala privind pe victima Ion Aurelia”, preciza Parchetul de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie.
In accidentul aviatic produs in 20 ianuarie 2014 in Muntii Apuseni au murit pilotul Adrian Iovan si studenta Aurelia Ion. Totodata, au fost raniti copilotul Razvan Petrescu si medicii Radu Zamfir de la Spitalul Fundeni, Valentin Calu de la Spitalul Elias, Catalin Pivniceru de la Spitalul „Sfanta Maria” si Sorin Ianceu de la Spitalul Municipal din Beius, judetul Bihor.
