Se stie foarte bine ca oltenii folosesc mai des decat ceilalti timpul perfectul simplu, dar nu multi stiu ca oltenii vorbesc romaneste cel mai corect.

Mai putin stiut este insa motivul pentru care se petrece acest lucru. Specialistii intrebati de reporterii Adevarul au incercat sa dezlege misterul. Una dintre explicatii este de sorginte istorica si se refera la o mostenire a limbii latine.

Perfectul simplu exprima o actiune ce tocmai s-a terminat, in timp ce “varul” sau, timpul perfect compus, exprima o actiune care s-a intamplat intr-un trecut mai indepartat. In primul rand, ne-am propus sa discutam despre corectitudinea perfectului simplu si despre felul in care el se foloseste. In al doilea rand, vom vorbi despre teoriile despre posibila origine a acestui timp verbal.

Profesorul de limba romana Cristian Ionescu de la Colegiul National “Ion Minulescu” din Slatina explica faptul ca perfectul simplu are doua utilizari distincte. In literatura, perfectul simplu este timpul folosit de narator pentru a indica actiunile prezente – in raport cu firul naratiunii – ale personajelor, fiind folosit cu precadere la persoana a III-a, iar, daca naratorul se include printre personaje, atunci apare uneori si la persoana I; persoana a II-a lipseste practic cu desavarsire.

In Oltenia si zonele limitrofe, perfectul simplu este folosit in vorbirea de zi cu zi la toate persoanele. El nu exprima prezentul, ci trecutul recent. Numai oltenii si cei care au avut contact cu ei sau care au studiat problema se pare ca stiu cel mai bine sa conjuge verbele la perfectul simplu, inclusiv la persoana a II-a, spre deosebire de ardeleni si moldoveni, care se incurca mai mereu si spun de exemplu – “eu facusi” sau „tu facui” etc.

CONTINUARE

2 COMENTARII

  1. Cu regret, domnule profesor, nu vă împărtășesc opinia . Toți oltenii pe care i-am cunoscut nu folosesc corect perfectul simplu, perfectul simplu în vorbirea lor înlocuiește toate timpurile trecute . Astfel dispare precizia necesară pentru stabilirea unor repere corecte pentru stabilirea momentului acțiunii . „Fusei” este folosit și pentru acum cinci minute și pentru acum cinci ani . Să nu mai discutăm despre felul în care amestecă forma simplă cu forma lungă în conjugarea verbului a fi . Considerați că este corect astfel : eu fusei, tu fuseși, el/eaȘi fu, noi furăm, voi furăți, ei/ele fură ? Și că tot veni vorba să vă zic cum fu când se întâlniră Sucă cu Mărin . – Unde fuseși Mărine ? – Fusei la primărie mă Sucă . – Mă, dacă tot fuseși zi-mi și mie, fu și primarul ? – Fu, mă, fu . – Și secretarul ? – Fu și el, mă, fu . – Da și casierul ? – Da, mă, da . Ce mai, fură toți, toți fură . – Auzi, mă Mărine, da noi de ce suntem proști ? Dacă ei toți fură noi de ce nu furăm, de ce ?

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.