Sfantul Calinic este pomenit in calendarul crestin-ortodox pe 11 aprilie. Tot in aceasta zi este si Martea Mare, a doua zi din Saptamana Patimilor.
Sfantul Ierarh Calinic de la Cernica s-a nascut in Bucuresti, pe 7 octombrie 1787. La varsta de 20 de ani ajunge la manastirea Cernica, din apropierea Bucurestilor. La cererea duhovnicului sau, pe data de 12 noiembrie 1808, tanarul Constantin devine monahul Calinic. La manastirea Cernica a fost ieromonah, preot si staret timp de 31 de ani. Refuzand sa fie mitropolit al Ungrovlahiei, a fost ales in anul 1850 in fruntea episcopiei Ramnicului. Acesta episcopie functiona la Craiova si fusese mutata in urma incendiului din 1847. Recladind catedrala episcopala de la Ramnicu-Valcea, s-a mutat aici in 1857, unde a pastorit pana in 1868, scrie crestinortodox.ro.
Printre infaptuirile sale de seama se numara si Manastirea Frasinei. Este locul in care nu au acces femeile. Potrivit Traditiei, Sfantul Calinic a pus pe drumul spre Frasinei o borna: „Pana aici au voie femeile, de aici este partea monahilor”. Aceasta borna a fost scoasa in perioada comunista, pastrandu-se acum in manastire.
Sfantul Calinic a infiintat o tipografie in anul 1861, la Ramnic. La acesta tipografie a tiparit carti de cult si multe dintre lucrarile sale. Pe la 1850-1880, tiparea asa de mult, incat mai tarziu Nicolae Iorga a numit Ramnicul „capitala tipografilor”. A fost ingropat, dupa dorinta sa, la Manastirea Cernica, in tinda Bisericii „Sfantul Gheorghe“.
Pentru curatia vietii sale, Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane a hotarat ca sa fie trecut in randul sfintilor. Canonizarea a avut loc la Manastirea Cernica in zilele de 21 si 23 octombrie 1955. Praznuirea a fost fixata la data trecerii sale catre Domnul, 11 aprilie, iar tot atunci au fost alcatuite si slujbele de pomenire ale Sfantului, precum si viata sa si felul zugravirii chipului sau. Moastele Sfantului Calinic se afla la manastirea Cernica, arata libertatea.
Blestemul Manastirii Frasinei
Manastirea Frasinei, zidita de Sfantul Calinic, este cunoscuta datorita unui blestem vechi. Potrivit povestilor, femeile nu au voie in manastire, din cauza blestemului Sfantului Calinic. Se spune ca multe femei care au calcat pragul manastirii au sfarsit intr-un mod tragic.
Legenda spune ca Sfantul Calnic isi cauta un loc unde sa se aseze si a mers la mai mult manastiri si schituri. in cele din urma a ajuns la Manastirea Frasinei, aici i-a placut locul, calugarii, felul in care totul era oranduit si s-a decis sa ramana acolo. Totusi nu le-a spus calugarilor intentiile sale si a plecat mai departe, urmand sa se intoarca apoi pe nepusa masa la Frasinei. La intoarcere, a gasit la manastire o orgie in toata regula cu bautura, femei, muzica si calugarii care renuntasera la piosenia religioasa. Suparat acesta ar fi blestemat sa sfarseasca tragic toate femeile care calca acolo, iar blestemul a fost scris pe o stanca ulterior pe crucea care pazeste intrarea la manastire.
