BUCURESTI
Istoria Bucurestiului porneste, conform izvoarelor istorice, de la stana ciobanului Bucur, care, dorind sa se apere de otomani, isi cladeste pe malul Dambovitei o cetate si o biserica. Cateva sute de ani mai tarziu, datorita cresterii economice si demografice a populatiei din acea vreme, devine cetatea de scaun a domitorului Tarii Romanesti.
BUZAU
Numele ”Buzau”, dupa istoricul Vasile Parvan, isi are originea in radicalul tracic „Buze”. Plecand de la forma greceasca Μουσεος (Mouseos), Vasile Parvan considera ca numele Buzaului vine de la forma tracica Bouzeos, transcris gresit (Μπ se pronunta B in greceste, ori in textul antic a fost omis π). A emis ipoteza ca denumirea deriva din radicalul trac Buzes, la care s-a adaugat sufixul -eu, forma a vechiului -aios (greco-latin).
CARAS-SEVERIN
Unele etomologii sustin ca numele Caras provine din cuvantul sarbo-croat kras, ceea ce inseamna zona calcaroasa. Altii spun ca vine de la raul Caras. In limba turca – kara, inseamna negru.
CALARASI
Primele urme ale unei asezari omenesti pe locul actualului municipiu Calarasi dateaza din neolitic, asa cum o dovedesc descoperirile arheologice specifice culturilor Hamangia, Boian si Gumelnita. Vechea denumire a municipiului Calarasi este Lichiresti. Numele provine, asa cum afirma primul istoric al urbei, Pompei Samarian, de la hramul primului lacas de cult crestin, ridicat aici, cu mult inainte de 1630.
CLUJ
Numele de Cluj provine din latinescul Castrum Clus, folosit pentru intaia oara in secolul al XII-lea pentru a numi Cetatea Clujului. Cuvantul latin clusa inseamna inchis (in italiana chiuso) si se refera la situarea Clujului intr-un loc inchis, inconjurat de dealuri. Echivalentul german, Klause, este pastrat in denumirea Klausenburg. O localitate si o regiune cu numele Klausen (in italiana Chiusa) exista si in Tirolul de Sud.
CONSTANTA
Nasul Constantei a fost marele imparat bizantin Constantin cel Mare (306-337). Sub stapanirea romana, vechea cetate greceasca Tomis de la malul marii a primit numele Constantiana (Constantia), dupa sora domnitorului. De altfel, Constantin cel Mare si-a botezat dupa el 4 dintre cei 6 copii. Cele doua fiice ale sale au fost numite Constantiana si Helena (dupa mama imparatului).
COVASNA
Provenienta posibila: de la cuvantul slavon Cvaz (acrisor, referitor la gustul apelor minerale din zona).
DAMBOVITA
Numele provine, posibil, de la raul Dambovita, format din cuvantul damb + sufix -ita, dar particula -ov ar putea arata o origine slavona.
DOLJ
Numele provine de la cuvantul slav „dolu“, care inseamna „vale“.
GALATI
Exista o multitudine de teorii formulate prin care s-a incercat stabilirea provenientei numelui. Ipoteza avansata de regretatul istoric galatean Paul Paltanea este acceptata ca fiind cea mai plauzibila. Astfel, numelui de Galati i se atribuie o origine celtica, acceptata de multi istorici mari precum Cezar Bolliac, Ion Ghica, Ion Heliade Radulescu. In schimb, Nicolae Iorga a legat etimologia denumirii de migratia celtilor.
GIURGIU
Daca majoritatea locuitorilor cred ca numele de Giurgiu inseamna „Gheorghe” si provine din limba italiana, intelectualii sustin ca nu exista nicio dovada in acest sens. Ideea ca Giurgiu ar avea o denumire cu rezonanta italiana a fost lansata in secolul XIX, fiind preluata inclusiv de istoricul Nicolae Iorga. Se spunea ca Giurgiu ar fi fost fondat de genovezi, care i-ar fi dat numele de San Giorgio („Sfantul Gheorghe”) dupa protectorul actualului oras italian Genova. Muzeograful Mircea Alexa sustine ca nu exista nicio dovada scrisa care sa confirme faptul ca Giurgiu ar proveni de la San Giorgio, afirmand ca ideea a fost avansata intr-o perioada romantica, mai mult prin imaginatie si nicidecum pe un fundament istoric. Un alt scenariu indica faptul ca Giurgiu provine de la numele unui cioban care ar fi avut o turma de oi in zona insa aceasta n-ar fi decat o legenda.
GORJ
Provine de la cuvantul slav gora (munte) si raul Jiu („Jiul de munte”).
HARGHITA
Etimologie posibila: din har („deal” sau „munte” in limbile semitice si turcice).
HUNEDOARA
Exista tendinta de a crede ca judetul Hunedoara vine de la numele lui Iancu de Hunedoara, a carui familie stapaneste cetatea din secolul al XV-lea. Nici vorba, numele este mult mai vechi. Etimologia numelui provine dintr-un nume propriu maghiar, Hunyad. El este compus din atopronimul Hunyad la care care este alaturat “vár”, ceea ce inseamna cetate in limba maghiara. Este asemanator cu exemplul Timisoara, care in maghiara se numeste Temesvar. Asa se naste Hunedoara, din Hunyadvár. Comitatul Hunedoara a fost infiintat in Evul Mediu. Prima atestare oficiala apare in 1256 intr-o dijma papala, sub numele Hungnod.
IALOMITA
Denumirea provine de la raul Ialomita si are o origine slavona, de la „ialov“ = „pustiu“.
IASI
Istoricii au diferite teorii referitoare la originea numelui „Iasi”. Unii afirma ca acesta si-ar gasi sorgintea intr-un trib sarmat, Iazigii, mentionati de poetul Ovidiu „Ipse vides onerata ferox ut ducata Iasyx/ Per media Istri plaustra bubulcus aquas” si „Jazyges et Colchi Metereaque turba Getaque/ Danubii mediis vix prohibentur aquis”. O alta explicatie ar fi ca numele are originea in tribul alanic al Iasilor, atat Iazigii cat si Alanii fiind doua ramuri ale Sarmatiolr. De asemenea, in limbile sanskrita si hindi, care au origine comuna cu limba sarmatilor, „yash” inseamna „faima”.
MARAMURES
Una din teoriile plauzibile este ca denumirea judetului se trage de la numele a doua rauri importante: Mara si Mures. Cu toate acestea, aceasta varianta a fost combatuta de-a lungul anilor de diferiti istorici care au aratat ca distanta dintre cele doua rauri este mult prea mare pentru ca aceasta teorie sa fie luata in calcul.
MEHEDINTI
Conform istoricului Bogdan Petriceicu Hasdeu, in „Istoria Critica a Romanilor”, numele de Mehedinti vine de la Mehedinski, un termen slav desemnand teritoriul din jurul orasului Mehadia, oras aflat pe teritoriul judetului vecin Caras Severin, la granita cu Mehedintiul.
MURES
Raul Mures este cel mai mare rau si principalul colector din bazinul Transilvaniei. De la intrarea in judetul nostru, la Ciobotani si pana la iesire, in Chetani, raul strabate o distanta de 180 de kilometri.Provenind din latinul Maris, un nume de fata care inseamna ”a marii”, Muresul se bucura de o bogata istorie cu caracter religios. De altfel, expresia latina ”stella maris” (steaua marii) face referire la Fecioara Maria. Romanii considerau ca apa raului este una extrem de bogata, datatoare de viata si astfel i-au acordat o importanta aproape religioasa.
