Oamenii de stiinta sustin ca pana in anul 2100 am putea ajunge sa luptam pentru supravietuire impotriva masinilor mai inteligente decat noi, potrivit LiveScience.com.

Unii futurologi considera chiar ca evenimentul denumit singularitate, punctul de la care inteligenta artificiala o poate egala si apoi depasi pe cea umana, ar putea sa se produca peste doar 16 ani.

Insa aproape fiecare expert in computere poate oferi o predictie diferita cu privire la momentul producerii singularitatii. Unii vorbesc despre un viitor utopic in care oamenii isi vor transcede limitele fizice cu ajutorul masinilor – viitorii cyborgi – in timp ce altii vorbesc despre un viitor in care oamenii isi vor pierde treptat o mare parte din abilitati, urmand sa fie absorbiti in noi tipuri de organisme care functioneaza pe baza unei inteligente artificiale (AI), la fel ca mitocondriile – fabricile de energie de la nivel celular.

In cartea sa „The Singularity is Near: When Humans Transcend Biology” (Singularitatea se apropie: Cand oamenii transcend biologia – Viking, 2005), futurologul Ray Kurzweil sustine ca masinile vor ajunge la fel de inteligente ca oamenii pana in anul 2029, iar pana in 2045 calculatoarele vor fi „de miliarde de ori mai puternice decat inteligenta umana neajutata”.

„Estimarile mele nu s-au schimbat, dar pozitia consensuala a specialistilor in AI s-a schimbat destul de mult, apropiindu-se de estimarile mele”, a scris Kurzweil intr-un mesaj e-mail pentru LiveScience.

Bill Hibbard, un specialist in calculatoare de la Universitatea din Wisconsin-Madison, nu este adeptul unor predictii atat de apropiate, dar este la randul sau convins ca AI-ul va ajunge la nivelul inteligentei umane undeva in secolul XXI.

„Chiar si daca cea mai rezervata predictie a mea se adevereste, inseamna sa acest lucru se va produce candva de-a lungul vietii unor oameni care deja s-au nascut”, a precizat Hibbard.

Altii sunt insa mai sceptici.

„Nu vad niciun semn ca ne-am apropia de singularitate”, sustine Ernest Davis, cibernetician la New York University.

Desi inteligenta artificiala a demonstrat ca poate sa lupte de la egal la egal cu cei mai buni jucatori de sah, ea se afla inca la ani lumina de capacitatea unui copil de 7 ani in ceea ce priveste simtul comun, viziunea, limbajul si intuitia cu privire la modul de functionare al lumii fizice.

Spre exemplu, datorita acestei intuitii, un om poate vedea o alta persoana rasturnand o ceasca de cafea si va sti instant ca rezultatele vor fi niste cioburi si o balta de cafea pe jos. Un computer, de cealalta parte, va trebui sa se lanseze intr-un laborios program de calcule si simulari pentru a ajunge la aceeasi intelegere a urmarilor unui gest simplu.

Odata ce singularitatea se produce, omenirea nu va fi neaparat in pericol, sustine Bill Hibbard. Pur si simplu ne vom imbunatati performantele de inteligenta si capacitatile fizice prin insertia de parti cibernetice. Cele doua singularitati prin care a trecut omenirea in istorie – Revolutia Agriculturii si Revolutia Industriala – au dus la dublarea productivitatii economice la fiecare 1.000 si respectiv la fiecare 15 ani, sustine si Robin Hanson, economist la George Mason University din Washington, D.C., care lucreaza la o carte despre viitoarele singularitati. El este insa convins ca odata ce calculatoarele vor deveni la fel de inteligente ca si oamenii, productivitatea economica se va dubla la fiecare saptamana sau luna.

Aceasta rata rapida de crestere a productivitatii va fi posibila odata ce principalii actori economic nu vor mai fi oameni ci programe inteligente de administrare a companiilor.

Aceasta crestere ametitoare a productivitatii s-ar putea insa sa nu fie un lucru bun. O consecinta ar fi ca robotii ar putea sa supravietuiasca unor scenarii apocaliptice care ar duce la disparitia oamenilor.

„O societate sau economie bazata in principal pe roboti nu va avea aceleasi temeri privind distrugerea naturii pe care le are societatea umana”, sustine Robin Hanson.

Altii oameni de stiinta sustin ca ne-am afla deja in toiul unui eveniment de tip singularitate. Oamenii au renuntat deja la multe sarcini care reveneau inteligentei – cum ar fi abilitatea de a scrie de mana, de a naviga, de a memora anumite lucruri sau de a face calcule matematice, observa Joan Slonczewski, microbiolog la colegiul Kenyon si autor al unei carti SF cu titlul „The Highest Frontier” (Tor Books, 2011). De la inventarea tiparului, oamenii au continuat sa-si redefineasca inteligenta si sa transfere din ce in ce mai multe sarcini asupra masinilor. In prezent, chiar si sarcini considerate pana nu demult ca apartinand de esenta umanitatii, cum ar fi grija pentru batrani sau pentru bolnavi sunt preluate de roboti conceputi special.

„Intrebarea este daca putem sa evoluam pana ne scoatem singuri din existenta, fiind inlocuiti treptat de masini? Si cred ca este o intrebare care ramane deschisa”, sustine Slonczewski.

De fapt, o analogie interesanta pentru viitorul evolutiv al omenirii este cea legata de mitocondrii, „fabricile” de energie de la nivel celular. Mitocondriile erau la un moment dat organisme independente, dar candva, de-a lungul firului evolutiv, o celula ancestrala a inglobat aceste bacterii primitive iar apoi, de-a lungul timpului, aceste bacterii au lasat celula sa preia majoritatea functiilor pe care le indeplineau singure, ramanand sa produca exclusiv energie pentru celula.

„Devenim treptat ca mitocondriile. Noi le oferim energie, noi le pornim, dar masinile fac din ce in ce mai multe lucruri in locul nostru”, a mai subliniat Slonczewski pentru LiveScience.

Sursa: agerpres.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.