Umplerea lacului a insemnat disparitia pentru totdeauna a coloniei de la Cumpana
Membrii comunitatii de la Cumpana au fost nu doar evacuati, ci si despagubiti, spun martorii acelor vremuri, desi legendele locale vorbesc de oameni care au pierit sub ape cu tot ce-a scufundat Vidraru, de suflete care-si mai cauta inca linistea si cruci de cimitir sinistre ce ies, din cand in cand, la suprafata.
“Cand a inceput umplerea acumularii, populatia a fost, evident, evacuata, iar toti cei care au avut constructii acolo – un SAM, cum erau numite magazinele pentru padurari si ciobani, o caserie (nr. locul unde se producea casul), o stana, o casuta de lemn – au fost despagubiti. De altfel, la umplerea lacului, tot ceea ce se afla acolo a fost tratat cu seriozitate maxima. Spre exemplu, absolut toate latrinele taranesti din zona care avea sa fie inundata controlat au fost temeinic dezinfectate, pentru a se evita infestarea apei lacului”, explica Valeriu Eugen Pop.
Celebrul pictor Rudolf Schweitzer-Cumpana isi leaga numele de fosta enclava
Asa a disparut, in 1965, o comunitate, la inceput timida, a carei cea mai mare dezvoltare a avut loc mai ales in cei cinci ani si jumatate care au scris istoria impresionantului edificiu de la Vidraru, o comunitate de numele careia isi leaga existenta celebrul pictor si grafician roman de origine germana, Rudolf Schweitzer-Cumpana (7 mai 1886 – 17 februarie 1975).
“Putina lume stie ca Rudolf Schweitzer-Cumpana s-a nascut in perimetrul acelor locuri, desi datele oficiale indica orasul Pitesti ca loc al nasterii sale. Paradisul natural de la Cumpana, satul dintre paduri si munti, a fost redat in lucrarile sale, care ilustreaza in cel mai frumos mod comunitatile rurale ale Argesului”, spune directorul Muzeului Curtea de Arges, Stefan Dumitrache.
De precizat ca una dintre lucrarile ilustrului pictor, profesor la Institutul de Arte Plastice Nicolae Grigorescu din Bucuresti, membru al Uniunii Artistilor Plastici, sectia pictura, se numeste chiar “Case la Cumpana”.
Sursa: adevarul.ro