Scurta rugaciune atribuita traditional Sfantului Efrem Sirul reprezinta o particularitate specifica a slujbelor din Postul Mare pana intr-acolo incat parintele Alexander Schmemann a putut-o numi „rugaciunea Postului Mare”.
Sfantul Efrem Sirul este praznuit pe 28 ianuarie.
Aceasta rugaciune nu era rezervata odinioara doar perioadei Triodului, ci era utilizata la toate oficiile cu „Aliluia”, asa cum o prescrie pana astazi Typikon-ul Sfantului Sava. In timpul Postului Mare, ea trebuie sa fie recitata la sfarsitul tuturor oficiilor ciclului zilnic din lunea Saptamanii I pana in miercurea Saptamanii Patimilor (cu exceptia sambetelor si duminicilor in care randuiala liturgica are un caracter festiv), precum si miercurea si vinerea Saptamanii Lasatului de branza, ale carei oficii sunt de tip cvadragezimal. Inainte de concediere si indata dupa binecuvantarea preotului, trebuie facute trei metanii mari recitand in tacere la fiecare dintre ele o parte a rugaciunii:
„Doamne si Stapanul vietii mele, duhul trandaviei, al grijii de multe, al iubirii de stapanire si al grairii in desert nu mi-l da mie (1 metanie) [argia – periergia – philarchia- argologia]. Iar duhul curatiei, al gandului smerit, al rabdarii si al dragostei, daruieste-mi-l mie, slugii tale (1 metanie) [sophrosyne- tapeino-phrosyne- hypomone- agape].
Asa, Doamne si imparate, da-mi mie sa-mi vad caderile mele si sa nu osandesc pe fratele meu, ca binecuvantat esti in vecii vecilor. Amin (1 metanie)”.
Dupa care se fac rapid 12 metanii mici repetand mereu in tacere la fiecare dintre ele rugaciunea vamesului: „Dumnezeule, milostiv fii mie pacatosului si ma miluieste!”.
In fine, se face din nou o metanie mare recitand numai ultima parte a rugaciunii: „Asa, Doamne si imparate…”. Numai in timpul Postului Mare, dupa aceasta rugaciune se repeta grupul de rugaciuni legate de „Sfinte Dumnezeule…”, astfel ca acesta e reluat de trei ori in cursul fiecarui oficiu.
Sursa: crestinortodox
