I se spune „Ochiul lui David” sau „Roata Lumii” si are ca reprezentare o sfera – Pamantul – sustinuta de patru personaje care, practic, o imbratiseaza. Sau, dupa unele teorii, incearca sa… o urneasca din loc, sa o dea peste cap, sa-i refixeze polii magnetici. Prezenta in fresca Apocalipsei a „rotii lumii”, la Biserica Sfantului Nicolae din schei, ridica o serie de intrebari care pot nauci orice minte care cauta legaturi logice intre lucruri, fapte, informatii.
Daca este sa ne luam dupa interpretii din ultimii ani ai uluitoarei fresce de pe peretele bisericii brasovene, atunci trebuie sa admitem ca zugravul din veacul al XVIII-lea a asezat pe zid o profetie: inversarea polilor magnetici si exploziile solare ce preced venirea Apocalipsei. Fresca prezinta patru personaje, reprezand cele patru rase umane cunoscute (alba, galbena, neagra, rosie) care fac eforturi considerabile sa re-echilibreze planeta. Soarele, in care se afla, central, „Ochiul lui Dumnezeu” sau „ochiul neobosit” care niciodata nu doarme, este foarte aproape de sfera si razele lui par sa il copleseasca. Sunt raze „ucigatoare”. Cele patru personaje – de varste si rase diferite – se straduiesc din rasputeri sa mute sfera din calea nenorocirii.
Fiind asezata in ansamblul de scene care prevestesc Apocalipsa, „Roata Lumii” se subscrie sensurilor acesteia.
Interesanta este si biografia pictorului a carui mana a asezat profetiile in fresca, dar si contextul in care acesta picteaza. Ioan Hranite, zugrav de biserici din tara Romaneasca, este considerat astazi si un… pionier al stiintei, pentru ca una dintre explicatiile felului in care pozitioneaza Pamantul fata de Soare este aceea admisa azi de oamenii de stiinta (emisa de Galileo Galilei cu ani inainte), cum ca Pamantul este cel care se invarte in jurul Soarelui si ca nu e nicidecum centrul Universului. Este tulburator faptul ca Hranite picteaza acest adevar stiintific intr-o biserica si ca il cunostea, in conditiile in care el lucreaza in schei in anii 1737-1738, iar Vaticanul a permis publicarea cartii lui Galilei abia in 1741. Hranite vizitase insa Muntele Athos, iar acolo, la Manastirea Dionisiou, exista o fresca avand acelasi subiect: „Roata Lumii” (pictata insa la jumatatea secolului al XVI-lea – !!!).
In frescele altor biserici pe care avea sa le picteze – intre care si Tismana – Hranite infatiseaza de asemenea fapturi si obiecte bizare, care aduc cu nave spatiale extraterestre, sfintii poarta vesminte care amintesc de costumele cosmonautilor si altele asemenea. Sigur ca astfel de viziuni inflacareaza mai ales mintile celor pasionati de OZN-istica.
Sursa: antenasatelor
