Obsesia lui Vladimir Putin pentru Crimeea este evidenta, liderul rus avand intentia de 20 de ani de a-i apara pe etnicii rusi din Crimeea, dar nimeni nu credea ca va fi in masura sa isi transforme aceasta obsesie in politica.
„Si nu ma gandesc doar la Crimeea”, afirma, in 1994, intr-o conferinta la Sankt Petersburg, Vladimir Putin, care la vremea aceea era doar un adjunct al primarului orasului.
„In ceea ce priveste problemele populatiilor rusofone din fosta Uniune Sovietica, as vrea sa remarc faptul ca nu ele au invadat fostele republici URSS, ci puterea sovietica le-a invadat. In acest sens, rusii sunt victime ale puterii sovietice, ca si celelalte popoare din URSS (…). Nu uitati ca in interesul securitatii generale si a pacii in Europa, Rusia a renuntat voluntar la teritorii gigantice in favoarea fostelor republici ale URSS, inclusiv la teritorii care, istoric, au apartinut intotdeauna Rusiei. Si nu ma gandesc doar la Crimeea sau la nordul Kazahstanului, ci si la regiunea Kaliningrad. Urmarea este ca, brusc, 25 de milioane de rusi traiesc acum in strainatate si Rusia nu poate permite – daca nu ar fi in interesul securitatii Europei – ca acesti oameni sa fie abandonati sortii”, a subliniat Putin, conform protocolului conferintei.
Diaspora rusa este un fel de obsesie pentru Vladimir Putin. In 2005, el declara ca destramarea URSS a fost „cea mai mare catastrofa strategica a secolului XX”.
„Cel care nu o regreta nu are inima, cel care o regreta nu are creier”, adauga el.
Astfel, Putin avea acest proiect geopolitic de 20 de ani. Protectia etnicilor rusi „oriunde ar fi ei” este una dintre prioritatile lui. Insa declaratiile lui din 1994 nu au atras atunci o atentie deosebita. Putin nu era decat un personaj de rangul doi si nimeni, la acea vreme, nu credea ca intr-o buna zi va fi in masura sa-si transforme obsesiile in politica, potrivit revistei online Slate.fr.
Totusi, au existat si semne mai recente care arata ca anexarea Crimeei si interventia in sud-estul Ucrainei nu sunt decizii de ultim moment, adoptate in graba pentru a raspunde unei situatii neprevazute. Ele au fost pregatite cu grija, chiar daca momentul aplicarii lor a fost dictat de circumstante, adauga sursa citata.
In 2012, Putin a numit un nou sef de Stat Major, generalul Valeri Gherasimov, care in ianuarie 2013 afirma ca frontiera dintre pace si razboi tinde sa dispara, iar razboaiele moderne nu mai sunt declarate. Obiectivele nu pot fi atinse numai cu armele, ci si prin masuri politice, economice, umanitare, prin dezinformare, adauga generalul, precizand ca actiunile militare trebuie sa aiba caracter ascuns, cu utilizarea fortelor speciale.
Aceasta este una dintre marile slabiciuni ale occidentalilor in fata politicii revizioniste a Rusiei: ei nu iau in serios ceea ce spune presedintele rus, care nu isi ascunde adevaratele intentii, comenteaza revista online Slate.fr.
Sursa: mediafax.ro
