Afaceristul Ilie Carabulea, unul dintre cei mai bogati sibieni, se afla intr-un stadiu avansat cu proiectul de vanzare a Bancii carpatica, la care detine 57% din actiuni.
”Avem patru investitori, din care doi sunt siguri dupa cum se deruleaza discutiile. Discutiile de vanzare sunt foarte avansate. Fiti sigur ca ne incadram cu vanzarea in prima jumatate a anului”, a declarat omul de afaceri pentru Jurnalul de tranzactii.
Ilie Carabulea, fondatorul Carpatica si principalul actionar al bancii cu un pachet de 57%, spune ca sunt patru investitori interesati de achizitia bancii, din care doi sunt considerati ”siguri”. Discutiile de vanzare in jurul Carpatica au avut loc de mai multe ori in ultimii ani, pe fondul informatiilor ca banca centrala sustine varianta atragerii unui investitor strategic care sa vina cu capital proaspat, in timp ce actionarul majoritar al bancii isi apara dreptul de a decide la ce pret si cui va vinde banca pe care a fondat-o.
Ultimul petitor cunoscut, Nextebank – banca aflata in portofoliul unuia dintre fondurile de investitii administrate de Axxess Capital, a inaintat o propunere de fuziune cu Carpatica, insa actionarii bancii au respins pe 20 decembrie 2014 oferta de fuziune.
Cu toate acestea, firma de investitii Axxess Capital, condusa de Horia Manda, care tatoneaza de mai multa vreme terenul pentru preluarea Carpatica avand discutii atat cu Ilie Carabulea, cat si cu alti actionari, respectiv cu echipa de management a bancii, nu a renuntat la planurile de preluare si si-a exprimat din nou interesul in acest an pentru banca din Sibiu, conform ultimelor informatii disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.
”Avem patru investitori. Doi sunt siguri avand in vedere derularea discutiilor si continuitatea acestora ceea ce demonstreaza seriozitatea lor in cadrul procesului”, a declarat Ilie Carabulea, fondator si actionarul majoritar al Carpatica, in exclusivitate pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO. Acesta nu a dorit sa mentioneze numele investitorilor, invocand acorduri de confidentialitate incheiate cu acestia.
”Discutiile (de vanzare – n.r.) sunt foarte avansate. Timpul este foarte scurt (pana la incheierea unei tranzactii – n.r.)”, afirma Ilie Carabulea. Intrebat de jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO daca discutiile de vanzare vor ajunge in faza finala in prima jumatate a anului, omul de afaceri a raspuns: ”Fiti sigur de asta!”.
Pana acum, discutiile de vanzare a Carpatica s-au purtat cu investitorii pe doua parti.
Pe de o parte, echipa de management a bancii, condusa de belgianul Johan Gabriels alaturi de care se gasesc si alti directori cu care a lucrat la fosta ABN Amro Bank Romania, are mandat din partea actionarilor sa gaseasca un investitor strategic in cadrul unei tranzactii care ar avea girul BNR.
Intrebat despre implicarea BNR in tranzactia de vanzare a Carpatica, Carabulea a raspuns:
”Nu comentez actiunile BNR”.
Banca centrala a suspendat anul trecut drepturile de vot ale actionarului majoritar in AGA pe fondul derularii dosarului Carpatica Asig in care Ilie Carabulea a fost arestat preventiv si apoi eliberat anul trecut, impotriva acestuia procurorii DNA formuland mai multe capete de acuzare. Dosarul este inca la prima instanta, care nu a luat pana acum o decizie in acest caz.
”Sunt un contribuabil onest si beneficiez de prezumtia de nevinovatie. Daca un om este arestat, nu inseamna ca a fost condamnat. Eu nu sunt condamnat si beneficiez de prezumtia de nevinovatie”, precizeaza Ilie Carabulea.
De la respingerea in decembrie 2014 de catre actionarii bancii a ofertei de fuziune inaintate de Nextebank, care ar fi adus fondul administrat de catre Axxess Capital in pozitia de principal actionar al bancii, directorii Carpatica nu au mai primit pana acum o alta oferta, sustin surse apropiate discutiilor.
Pe de alta parte, in acest moment, este activata pista incheierii unei tranzactii de catre familia omului de afaceri Ilie Carabulea, care detine pachetul majoritar in Carpatica.
Ilie Carabulea merge pe acelasi mesaj, exprimat si in urma cu patru ani, ca discuta vanzarea bancii, insa tine la pret, care trebuie sa reflecte starea ei, considerata de catre acesta una exceptionala, potentialul ei de crestere, precum si nivelul investitiilor facute de actionari.