”Detin 57% din actiuni, deci am o banca. Discut si cu Manda (Horia Manda, managing partner al Axxess Capital – n.r.) si cu altii care vor sa cumpere o banca. Eu vand o banca la pretul unei banci, nu o oala la pret de tabla. Banca este foarte sanatoasa, foarte buna, trebuie construite anumite scenarii privind managementul bancii. Banca are 128 de unitati teritoriale, nu este cu 600 mil. euro gaura, nu este Volksbank. Va inregistra o explozie de dezvoltare. Nu putem vinde la oricine”, afirma Ilie Carabulea.
Acesta nu a dorit sa explice ce inseamna in viziunea sa ”un pret de banca” si nici nu a raspuns la intrebarea cati bani a investit pana acum in banca, insa este de parere ca valoarea bursiera actuala a Carpatica nu poate fi considerata un reper, ci efectul ”criteriilor speculative din piata”. Pe bursa, Carpatica valoreaza acum 185,3 mil. lei (41,8 mil. euro, calculat la cursul de schimb al zilei de 4,4370 lei la euro) la cotatia de 0,0589 lei pe actiune. In septembrie 2011, cand banca, de asemenea, valora pe bursa circa 42 mil. euro, Carabulea declara pentru antena3.ro, tot in contextul interesului unor investitori, ca valoarea Carpatica este de cel putin 200 mil. euro, amintind ca o actiune a bancii se tranzactiona in 2008 la valori de patru ori mai mari decat valoarea nominala.
Vanzarea bancii nu inseamna despartirea lui Carabulea de Carpatica, sustine omul de afaceri. ”Banca este creatia mea de 16 ani, chiar daca vand nu inseamna ca am taiat legatura cu Carpatica. In banca, am depus viata mea. Am investit capital. Banca a trecut de criza. Intrebati la BNR cati investitori au sustinut tot acest necesar de capital in aceasta perioada, cum am facut eu la Carpatica”, mai spune actionarul majoritar al bancii.
Carpatica a fost fondata in 1999 de catre un grup de oameni de afaceri, din care cel mai important este Ilie Carabulea, proprietarul holdingului de firme Atlassib. Carpatica este una din putinele operatiuni pornite cu capital privat romanesc, care a ajuns in primele 20 de banci din Romania. Banca Transilvania a pornit, de asemenea, la drum cu un capital al unui grup de oameni de afaceri din Cluj – Napoca, iar mai recent, tot in Ardeal, omul de afaceri aradean Valer Blidar a pus bazele Bancii Comerciale Feroviare.
Dupa declansarea crizei financiare, in jurul Carpatica s-au inmultit stirile privind pretendentii la preluarea bancii, precum ungurii de la OTP, fondul de investitii londonez AnaCap, iar de anul trecut incoace s-a vorbit de fondul Emerging Europe Accession Fund (EEAF), care controleaza Nextebank si este administrat de Axxess Capital, respectiv de fondul de investitii JC Flowers.
Anul trecut, Carpatica a trecut pe pierderi, cu un minus de 169,5 mil. lei (38,5 mil. euro), acumulate pe fondul constituirii de provizioane pentru creditele neperformante. Acestea sunt un soi de calcai al lui Achile, avand in vedere ca banca inregistreaza din raportarile proprii un raport de 38% al creditelor neperformante, cu mult peste media pietei de circa 14% in decembrie. Fenomenul creditelor neperformante a facut ca pierderile la nivelul pietei sa fie de circa 1 mld. euro in 2014, o pierdere – record fiind inregistrata de liderul pietei, BCR. Presiunile bancii centrale de scoatere a acestor credite din bilanturi ar putea aduce un nou val de pierderi in conturile bancilor.
De asemenea, capitalurile proprii ale Carpatica aproape s-au injumatatit anul trecut, ajungand la 224 mil. lei, cu 172 mil. lei mai putin, situatie care vine sa sustina mesajul directorului bancii, Johan Gabriels, care spunea recent ca este nevoie repede de o runda de capitalizare a bancii din partea unui investitor strategic si ca va veni cu noi propuneri pe 28 aprilie in cadrul adunarii generale a actionarilor.
In acelasi interval, portofoliul de credite s-a redus usor, concomitent cu o crestere pe segmentul depozitelor, aducand raportul intre credite si depozite la 51,6%. Rata de solvabilitate a bancii era in decembrie de 10,59%. Activele totale ale bancii s-au redus cu aproape 20% intr-un an, ceea ce este de asteptat sa se vada in cota de piata. De asemenea, reteaua bancii s-a redus gradual in perioada 2011 – 2014.
Datoriile s-au redus si ele din 2012 pana acum cu aproape 30%. Un moment important din istoria recenta a bancii a fost anul 2012, cand indicatorii au avut modificari substantiale fata de anul anterior. In numai un an, profitul s-a redus de 11 ori, capitalul social a devenit de trei ori mai mic, capitalurile proprii s-au micsorat de patru ori, iar datoriile au crescut exponential, conform rezultatelor financiare afisate de Carpatica.
Dupa acest soc, banca a inceput sa-si imbunatateasca treptat indicatorii in mandatul lui Gabriels, care s-a concentrat pe cresterea lichiditatilor bancii si, in paralel, pe o reducere usoara a calibrului Carpatica.
Carpatica este o banca de mijlocul clasamentului institutiilor locale de credit, ceea ce ofera o miza importanta pentru Axxess Capital si alti investitori interesati sa cumpere cota de piata intr-un peisaj in care optiunea de crestere la indemana este achizitia de banci ori de portofolii, iar cresterea organica este greu de obtinut in climatul actual al creditarii. La finele anului 2013, Carpatica avea o cota de piata de 1,1% in functie de active si se situa pe locul 19 in clasamentul bancilor locale. De atunci, au fost bifate trei exituri de pe piata – RBS Bank Romania, Millennium Bank Romania, Volksbank Romania, iar al patrulea este in curs – Bank of Cyprus Romania.
Banca Transilvania, a treia banca de pe piata, a semnat contractul de achizitie in decembrie pentru 100% din actiunile Volksbank Romania intr-o tranzactie anuntata in premiera de jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO, care ar urma sa fie finalizata in trimestrul al doilea. Pentru a vinde banca, actionarii Volksbank au suportat un efort estimat la circa 1 mld. euro pentru a reusi sa convinga Banca Transilvania sa preia subsidiara austriaca, conform lui Nicolae Cinteza, seful supravegherii bancare din BNR.
Sursa: mirsanu.ro
