Neagu Djuvara a incetat din viata la 101 ani. A fost una dintre cele mai indragite personalitati culturale ale Romaniei. Neagu Djuvara s-a nascut la 18 august 1916 (S.N. 31 august 1916) la Bucuresti intr-o familie aristocrata. Tatal, Marcel Djuvara, era dintr-o familie de aromani din zona Pindului stabiliti in tarile Romane la sfarsit de secol XVIII.

A fost sef de promotie la Politehnica din Berlin-Charlottenburg in 1906, apoi capitan de geniu in armata romana si a murit in cursul marii epidemii de gripa spaniola din 1918. Mama, Tinca Gradisteanu, apartinea ultimei generatii dintr-un neam de mari boieri munteni descendenti ai voievodului Basarab, aristocrati inruditi cu familiile Cimpineanu, Sturza, Ghica si Mavrocordat si care care au dat Romaniei politicieni, diplomati si universitari. Povestea acestor familii avea sa o spuna Neagu Djuvara in volumul ”Ce-au fost „boierii mari“ in tara Romaneasca? Saga Gradistenilor (secolele XVI–XX)”, publicat in 2010.

Inca din copilarie, viata i s-a asezat sub semnul istoriei, dupa cum povestea intr-un interviu acordat Agerpres, in martie 2016. Nascut la trei zile dupa ce, in 1916, Romania intra in razboi, familia s-a refugiat mai intai in Moldova, pentru ca apoi, trecand prin Rusia, la Sankt Petersburg unde au trait momente dramatice in timpul declansarii Revolutiei bolsevice, sa ajunga in Belgia, la bunicul sau care era reprezentantul Romaniei la Bruxelles.

In 7 noiembrie 1917, Tinca Djuvara, impreuna cu fiii sai, Razvan si Neagu, scapa din Petersburgul bolsevizat, luind ultimul tren spre Helsinki – primul oras al lumii libere. ”Am plecat din Rusia, care va deveni bolsevica pentru zeci de ani, chiar la momentul ultim, in ultima clipa. Mi s-a povestit asta de cand eram copil de 5-6 ani” – spunea Djuvara in interviu. Tatal sau moare, la Bucuresti la cateva zile dupa armistitiul care consemneaza capitularea Germaniei, din 11 noiembrie 1918.

In 1928, dupa trei ani ca elev al Gimnaziului din Sinaia, familia pleaca in Franta, la Nisa, unde inca din primul an de scoala Neagu Djuvara ia premiul I, Prix d’Excellence. in familia sa, ca si in alte mari familii de boieri de acum un secol, in casa se vorbea mai ales in franceza. Romana a invatat-o, spune Djuvara, abia dupa varsta de 4 ani si pentru ca bunicul sau, diplomatul Trandafir Djuvara, „mare patriot roman”, nu suporta ca nepotii vorbesc „mai cu seama” frantuzeste. La Nisa, povesteste Djuvara, fratele sau Razvan a fost in clasa cu viitorul rege al Afganistanului, Zahir Khan, iar el, in clasa cu un nepot al sultanului si cu doi copii ai regelui Cambodgiei; unul din doi a devenit rege, celalat a devenit prim-ministru.

in 1937, Neagu Djuvara devine licentiat in istorie la Sorbona, iar in 1 iunie 1940 isi ia doctoratul in drept la Paris, la doar o zi dupa ce Armata 1-a Franceza capitula la Lille in fata trupelor germane.

Avea sa reia mai tarziu studiile de filozofie la Sorbona, unde obtine in 1972 doctoratul de stat, sub indrumarea cunoscutului sociolog si filosof Raymond Aron, cu o teza de filozofie a istoriei. in 1987 a obtinut Diploma Institutului National de Limbi si Civilizatii Orientale (INALCO) din Paris.

intors in tara, este inrolat in scoala de ofiteri, dar nu o termina, Romania intrase in razboi, iar in iunie 1941, sublocotenentul Neagu Djuvara este trimis sa lupte pentru eliberarea Basarabiei. in atacul impotriva Odessei Djuvara este ranit si noiembrie se intoarce in tara, unde primeste insarcinarea de a pregati recrutii regimentelor ce vor continua sa lupte in campania din Est.

Intrat prin concurs la Ministerul de Externe in mai 1943, Neagu Djuvara este trimis curier diplomatic la Stockholm, unde aveau loc negocierile de pace cu Uniunea Sovietica. in 23 august 1944, diplomatul Neagu Djuvara prinde, la propriu, ultimul zbor spre Berlinul (inca) aliat. Momentele acelei zile istorice le va povesti in volumul ”Misterul telegramei de la Stockholm din 23 august 1944 si unele amanunte aproape de necrezut din preajma dramaticei noastre capitulari” – publicat de Djuvara in 2012.

Din toamna lui 1947, hotaraste sa ramana in exil si intra in diverse organizatii al exilului romanesc, este secretar general al Comitetului de Asistenta a Refugiatilor Romani, la Paris, ziarist la Radio Europa Libera si secretar general al Fundatiei Universitare „Carol I”.

Din 1961, pleaca in Republica Niger, unde va sta douazeci si trei de ani in calitate de consilier diplomatic si juridic al Ministerului nigerian al Afacerilor Straine si va fi si profesor de drept international si de istorie economica, la Universitatea din Niamey.

Din 1984, Djuvara devine secretar general al Casei Romanesti de la Paris, pana dupa decembrie 1989, cand, dupa un exil de 45 de ani petrecut in Franta si Niger, Neagu Djuvara s-a intors in Romania.Din 1991 si pana in 1998, va fi profesor – asociat la Universitatea din Bucuresti.

Neagu Djuvara a fost membru de onoare al Institutului de Istorie „A.D. Xenopol” din Iasi si al Institutului de Istorie „N. Iorga” din Bucuresti. in 2012, i s-a acordat titlul de Doctor Honoris Causa al Universitatii din Bucuresti si titlul de Doctoris Honoris Causa al Universitatii „Dunarea de Jos” din Galati.

A fost decorat cu Marea Cruce a Ordinul national „Serviciul Credincios” si cu „Ordre des Arts et des Lettres” in grad de Ofiter.

In 2016, istoricul Neagu Djuvara, alaturi de filosoful Mihai sora, au fost decorati de presedintele Klaus Iohannis cu Ordinul National „Steaua Romaniei” in grad de Cavaler, cea mai inalta decoratie a Romaniei, instituita pentru a recompensa serviciile exceptionale, civile si militare, aduse statului si poporului roman.

Djuvara spunea, mai in gluma, mai in serios, ca s-a imbogatit din cartile pe care le-a scris. Printre cele mai cunoscute carti publicate de reputatul istoric se numara:

„Civilizatii si tipare istorice” (1975),

„intre Orient si Occident. tarile romane la inceputul epocii moderne” (1995),

„O scurta istorie a romanilor povestita celor tineri” (1999),

„Cum s-a nascut poporul roman” (2001),

„Amintiri din pribegie” (2010),

„Trecutul este viu. Filip-Lucian Iorga in dialog cu Neagu Djuvara” (2014).

intre pasiunile sportive – echitatia, tenisul, parasutismul si schiul. „Doua sporturi am practicat mai intens, schiul si echitatia”, a povestit Neagu Djuvara, intr-un interviu acordat sport-inromania.ro.

Oficial, Neagu Djuvara este casatorit inca din 1938 cu France si desi sunt despartiti de mai mult de 40 de ani, vorbesc zilnic la telefon. El la Bucuresti, ea la Paris. Sustine ca a iubit-o cel mai mult pe Mia Prodan, pe care o cunostea din adolescenta.

Sursa: TVR

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.