Dumnezeu cunoaste doar realitatea, iar pentru asta El a gandit un lucru, ca in clipa in care a hotarat sa faca ceva, acel ceva intra in fiinta. Asta fiind transmisa prin puterea rugaciunii.
Acest fel de rugaciune, la care ma refer, cred ca este cea mai inalta treapta, chiar pentru credinciosul obisnuit sa se roage cu adevarat.
Sfantul Apostol Pavel are un text foarte frumos, in Epistola sa catre Romani, in care vorbeste despre Dumnezeu:
„Pe cele ce nu sunt le cheama, ca si cum ar fi”.
Adica pentru Dumnezeu nu exista virtualitate, ci numai realitate. In clipa in care Dumnezeu a gandit un lucru, acel lucru incepe sa existe; in clipa in care a hotarat sa faca ceva, acel ceva intra in fiinta. Acest fel de rugaciune, la care ma refer, cred ca este cea mai inalta treapta, chiar pentru credinciosul obisnuit sa se roage cu adevarat.
Rugaciunea inceteaza sa mai fie cerere, devenind o permanenta multumire. Tot intr-o rugaciune liturgica de taina, pe care credinciosii de rand nu o aud, preotul ii multumeste lui Dumnezeu pentru Imparatia ce va sa vina. Ii multumeste pentru ceea ce nu a venit inca, dar care, in mod sigur, va veni, pentru ca fost fagaduita de Dumnezeu si tot ceea ce a fagaduit Dumnezeu incepe, in ochii Lui, sa devina realitate, chiar daca nu si pentru noi. Aceasta este o forma extraordinara de a privi lucrurile.
Rugaciunea, ca izvor de putere, izvor al puterilor sufletesti, fara indoiala, dar si al celor fizice, presupune, in incercarile vietii, prin incercarile vietii, o experienta iesita din comun. Incercarea poate sa fie o boala, poate sa fie despartirea de cei dragi, poate sa fie stare de singuratate, poate sa fie o intamplare nefericita in familie. Gama e foarte larga si o putem usor descoperi in experienta noastra de fiecare zi.
- DECIZIE ISTORICA A VATICANULUI: BISERICA CATOLICA A MODIFICAT RUGACIUNEA TATAL NOSTRU!
- DESCOPERIRE: RUGACIUNEA ZILNICA POATE REDUCE RISCUL DE ALZHEIMER
Sursa: doxologia.ro
