7. Gandirea deductiva
Gandirea deductiva se caracterizeaza prin miscarea cunoasterii in sens invers celei inductive, adica de la general la particular. Deductia consta „in a extrage un adevar particular dintr-un principiu foarte general, ceea ce necesita ca principiul general sa fie el insusi adevarat; adevarul particular este el insusi continut in principiul general” (Goguelin, 1988, voi. II, p. 248). Prin gandirea deductiva, pornind de la o serie de reguli si legitati deja stabilite, omul tinde spre obtinerea unor noi informatii.
6. Gandirea analogica
Surprinderea unor similitudini intre obiecte, fenomene, concepte, idei, acolo unde aparent ele nu exista sau transferul unor cunostinte asimilate anterior in situatii necunoscute. Acest transfer depinde de cunostintele conceptuale (saracia acestora creeaza dificultati in realizarea unor analogii).
5. Gandirea pozitiva
Stil activ, ofensiv, constructiv in situatii ambigue, stresante, prezenta atitudinilor pozitive, care stimuleaza gasirea unor solutii, stabilirea scopurilor in functie de propriile posibilitati. Aceasta este corelata cu o imagine de sine pozitiva. Oamenii cu gandirea pozitiva au o toleranta ridicata fata de stres, se concentreaza asupra aspectelor pozitive, succeselor obtinute, trecand usor peste eventualele esecuri.
