Celebrata de catre ortodocsi la fiecare inceput de an, pe 6 ianuarie, Boboteaza semnifica sfintirea apelor din intrega lume, a intregii creatii, dupa cum Iisus Domnul s-a coborat in raul Iordan pentru botez. Insa, Ajunul Bobotezei este un moment mai important decat sarbatoarea in sine pentru fetele care isi asteapta ursitul.
Din punct de vedere bisericesc, este vorba despre o sarbatoare foarte veche, cu origini in Tara Sfanta, scrie libertatea.ro. Slujba de Boboteaza se savarseste numai afara, langa o apa curgatoare ori o fantana. Este momentul in care credinciosii primesc agheazma mare, cu puteri deosebite, care vindeca, insanatoseste si curata sufletul si trupul. In curtile bisericilor se ridica cruci din gheata, simbolurile sarbatorii.
Obiceiurile se respecta
Ajunul Bobotezei este foarte important. Si asta pentru ca e zi de post, ca jertfa a omului inaintea primirii apei sfintite. Cei care au mari necazuri si tinerii care doresc sa aiba noroc in casnicie tin post negru in aceasta zi Preotii merg din casa in casa, pentru a binecuvanta si a stropi cu agheazma toate acareturile. Si primesc in schimb fuioare de canepa sau, mai nou, sculuri de lana, colaci si bani. Din fuior se vor face obligatoriu funii pentru clopote si gropari. Si asta pentru ca Maica Domnului va face din ele plasele cu care va scoate din iad sufletele care vor reusi sa se agate.
Fetele stiu ca trebuie sa fure o ramurica din manunchiul de busuioc cu care preotul stropeste si sa o puna sub perna, in noaptea dinaintea Bobotezei. In vis, cu siguranta li se va arata ursitul. E mare pacat sa speli ceva in aceste zile. Se mai spune ca fetele care cad pe gheata de Boboteaza pot fi sigure ca se vor marita in acel an. Traditia cere ca de Boboteaza sa se manance piftie si grau fiert si sa se bea vin rosu. Nu care cumva sa te certi cu sotul, caci de asta veti avea parte tot anul.
