Saptamana care urmeaza praznicului invierii Domnului este cunoscuta in popor drept Saptamana Luminata, iar in Martea Alba nu este bine sa se lucreze, ci sa se dea de pomana pentru a se cinsti memoria mortilor.
In vechime, Botezul era savarsit in noaptea de Pasti, iar cei botezati erau numiti „luminati” si purtau haine albe in toata saptamana urmatoare, de unde si numele de Saptamana Luminata.
In aceasta zi nu se spala, nu se calca, nu se face curat. Femeile din multe zone rurale dau de pomana in aceasta zi pasca ramasa de la Paste si vin rosu.
Marti, in Saptamana Luminata, au loc uscarea si sfaramarea Sfantului Agnet, sfintit in cadrul Liturghiei Sfantului Vasile din Sfanta si Marea Joi, din Saptamana Patimilor. Al doilea Agnet este uscat si sfaramat dupa o randuiala speciala. Dupa ce este sfaramat, este asezat intr-un chivot pe Sfanta Masa din Altar. Acest Agnet este folosit de-a lungul intregului an pentru impartasirea bolnavilor sau a celor care nu pot merge la biserica din motive bine intemeiate.
In popor exista credinta ca, odata cu invierea Domnului Iisus Hristos, se deschid portile raiului pentru sufletele pacatosilor retinute in iad, de la Adam si pana la cea de-a doua venire a Mantuitorului. Usile raiului raman deschise pana in Duminica Tomii.
In Saptamana Luminata, zilele de miercuri si vineri sunt zile cu „harti”. Conform Tipicului Sfantului Sava, miercurea si vinerea, in perioada cuprinsa intre invierea Domnului si Duminica Tuturor Sfintilor (prima dupa Rusalii), este „dezlegare la peste”. De asemenea, de la invierea Domnului si pana la Rusalii, nu se fac metanii, ci doar inchinaciuni.
