Cand calculezi din birou durata unei operatii pe creier nu evaluezi profesionalismul interventiei in functie de numarul de ore. Mai ales cand si la New York, si la Bucuresti durata interventiei e aceeasi. Este una dintre amintirile amare din Spitalul Colentina ale neurochirurgilor demisionari. Dorin Bica si Ionut Gobej au povestit cu cat entuziasm si-au propus sa abordeze cazuri extrem de grave si cum s-au trezit limitati de reducerea dreptului de a folosi sala de operatie dupa ora 15:00.
„in proiectul initial, noi ne propusesem sa rezolvam foarte multe cazuri de complexitate ridicata, dar un caz de complexitate ridicata necesita timp. Poate fi 12 ore, 15 ore. Cea mai lunga operatie la Colentina a fost de vreo 19 ore. in viata am participat si la operatii de 23 de ore”, a inceput sa explice doctorul Ionut Gobej.
„Da, ma, dar asta se intampla pentru ca nu ai viteza”, il intrerupe razand doctorul Dorin Bica.
„Da, am inteles”, spune doctorul Gobej, care explica apoi ca unii „colegi binevoitori” i-au reprosat ca nu are viteza.
„Ideea e ca aceeasi viteza exista si la New York. O tumora de baza de craniu si la ei dureaza 10-12-15 ore”, a explicat doctorul Bica.
Ionut Gobej a precizat ca reusisera sa se ocupe de cazuri dificile, asa cum si-au propus, dar asta a durat pana in ianuarie 2017, cand managementul nu a mai dorit sa plateasca orele suplimentare pe care le faceau toti membrii echipei medicale, nevoiti sa stea peste program si pentru ca nu existau suficienti angajati. „in plus, un asistent trebuie sa fie antrenat. Ca sa antrenezi, de exemplu o asistenta care iti serveste instrumente intraoperator iti trebuie multi ani de zile ca sa obtii performanta. Multi, multi ani”, a spus dr. Gobej, mentionand ca in Colentina exista 600 de instrumente diferite de neurochirurgie. „Oamenii au fost draguti, au stat peste program, dar poti sa-i ceri o data sa te ajute, de doua ori, de cinci ori, dar e absolut inadmisibil sa-i ceri in fiecare zi”, a adaugat medicul.
