Teste precum cele propuse de Alan Turing, in care inteligenta artificiala trebuie sa fie cat mai asemanatoare celei umane, arata cat de limitati suntem in ceea ce priveste ideea de inteligenta, considera Bratton.
„Faptul ca incercam sa definim IA in functie e capabilitatea acesteia de a mima inteligenta umana poate fi privita ca o forma de specisism.
Aceasta mostenire a ingamfarii umanea ne-a condus deja pe cai infructuoase de cercetare in domeniul inteligentei artificiale in speranta ca vom reusi sa recream minti umane din piese de schimb. Pur si simplu nu merge asa”, arata teoreticianul.
Robotii: mimetism tehnologic sau pas evolutiv?
Alti specialisti sustin ca nu intotdeauna omenirea a incercat sa evolueze tehnologic copiind biologia.
Avioanele, de exemplu, nu imita zborul pasarilor si s-ar putea dovedi periculos daca omenirea si-ar cauta „dubluri” in randul IA.
Ideea ca inteligenta exista sub singura sa forma in cadrul unei fiinte umane forteaza insa varianta de a crea roboti „dupa chipul si asemanarea noastra”.
„Am face bine sa constientizam ca in universul nostru ‘gandirea rationala’ poate exista sub diverse forme, chiar si extraterestre, nu doar in forma unica a gandirii umane.
Adevarata lectie filosofica a teoriei Inteligentei Artificiale are mai putin de a face cu puterea noastra de a invata masinile sa gandeasca, cat cu puterea masinilor de a ne reliefa adevarata dimensiune existentiala a gandirii”, mai spune Benjamin Bratton.
Sursa: business24.ro
