V-ati dorit vreodata sa dati ceasul inapoi pentru a retrai o zi, o saptamana sau chiar un an?
Un proiect ambitios elaborat de o echipa de cercetatori din Elvetia ar putea face acest lucru posibil.
Profesorul Dirk Helbing de la “Institutul Elvetian Federal de Tehnologie” doreste sa construiasca un “simulator al Pamantului” care va reproduce virtual, cu un grad de detaliu extraordinar, toate societatile, economiile si chiar mediul planetei noastre.
Cu ajutorul acestui sistem sofisticat, cercetatorul crede ca omenirea va putea identifica pericolele care ameninta pietele financiare, retelele electrice si toate celelalte sisteme complexe care stau la baza vietii moderne, actionand din timp pentru a le preveni.
„Timp de 30 de ani ne-am globalizat si am sustinut revolutiile tehnologice, insa nu am creat o stiinta a sistemelor care sa ne permita sa intelegem ceea ce am creat”
afirma Helbing.
Cercetatorul si-a petrecut intreaga cariera studiind modul in care comportamente complexe, inteligente sau chiar periculoase pot aparea in urma unor actiuni simple ale membrilor unei colectivitati (precum oamenii dintr-o multime sau automobilele de pe un drum).
Profesorul Helbing este convins ca astfel de efecte au loc si la o scara mai mare, oferind ca exemplu penele de curent care au afectat in 2006 Germania, Franta, Spania, Portugalia si Italia si care au avut ca sursa oprirea unei singure linii electrice in Germania.
Un alt exemplu citat de specialist este evenimentul „flash crash” din 2010, cand bursa Dow Jones a pierdut 600 de miliarde de dolari in doar cateva minute.
Proiectul condus de Helbing concureaza cu alte 5 propuneri pentru doua granturi in valoare de 1 miliard de euro ce sunt oferite de Uniunea Europeana.
Daca echipa lui Helbing va obtine acesti bani, aceasta ii va cheltui pentru construirea unui computer gigant care va simula sisteme complexe la nivel global, lucru ce va permite prezicerea efectelor in cascada.
Helbing crede ca, in viitor, cercetatorii si membrii guvernelor vor apela la acest sistem pentru sfaturi, asa cum pasionatii de drumetii apeleaza la prognozele meteo inainte de a calatori.
Predictiile generate de sistemul lui Helbing nu vor fi perfecte, insa vor fi suficient de precise pentru a permite factorilor de decizie sa actioneze pentru a evita cele mai grave pericole.
Propunerea lui Helbing nu este interesanta doar pentru cei din mediul universitar. Specialistul a recunoscut ca a fost contactat inca de la inceput de companii din domeniul militar, insa acesta a promis ca proiectul va fi o resursa disponibila tuturor.
Cele doua proiecte care vor castiga finantarea UE vor fi anuntate spre finalul acestui an, urmand ca acestea sa inceapa in 2013. Unul dintre proiectele ce participa la concurs este coordonat de un roman, profesorul Adrian Ionescu de la „Ecole Polytechnique Fédérale de Lausanne” din Elvetia.
