Din anul 1968, teritoriul Romaniei este impartit in 41 de judete, plus municipiul Bucuresti care, desi este resedinta judetului Ilfov, este administrat separat ca municipiu cu statut de judet, care nu face parte din Ilfov, judetul inconjurator.
Tu stii de la ce vine denumirea judetului in care locuiesti?
Alba – provine de la numele orasului Alba Iulia. Mai precis de la culoarea alba a zidurilor din piatra ale cetatii medievale;
Arad – se crede ca provine de la numele cavalerului Orod, cavaler la curtea Regelui stefan I al Ungariei, care, in secolul al XI-lea a ajuns in aceasta zona;
Arges – provine de la denumirea raului Arges care, pe vremea dacilor era numit Argessos (insemnand, cel mai probabil, “stralucitor”);
Bacau – exista mai multe etimologii posibile: un conducator local numit Bako, strugurelui, care creste in vecinatatea orasului Bacau si este numit “baca” sau chiar zeul Bachus;
Bihor – unii spun ca ar proveni din sarbescul “vihor” (volbura), altii sunt de parere ca ar avea o etimologie traco-dacica, dupa numele cetatii “Biharea” (din bi – doi si haraţi – a lua, a duce), posibil cu sens de doua posesiuni;
Bistrita-Nasaud – probabil de la raul Bistrita (denumire de origine slavona – apa repede) si de la orasul Nasaud (din cuvantul german Nussdorf – Satul nucilor);
Botosani – de la un boier numit Botas (cea mai veche pecete cunoscuta pana acum a Botosaniului poarta inscriptia “Pecetea targului Botas”);
Brasov – de la numele raului Brasovia, azi identificat de cei mai multi specialisti cu raul Graft/Pietrele lui Solomon, mult mai mare si mai involburat cu mult timp in urma(denumire peceneaga: bara šu – apa cenusie);
Braila – de la indo-europeanul “bhreg”, insemnand pisc vertical (cu referire la versantul Dunarii, orasul numindu-se in trecut “Piscul Brailei”);
(Bucuresti – de la stana ciobanului Bucur care, dorind sa se apare de otomani, si-a cladit o cetate si o biserica)
Buzau – cel mai probabil de la cuvantul autohton “buza”;
Caras-Severin – de la raul Caras (de la cuvantul sarbo-croat Kraš – zona calcaroasa);
Calarasi – din cuvantul calaras – corp militar auxiliar in evul mediu, in tara Romaneasca;
Cluj – din latinescul Clusium (castru medieval), nume dat de colonistii germani (Klausenburg);
Constanta – de la orasul Constanta (care a fost denumit Constantiana de imparatul bizantin Constantin cel Mare);
Covasna – din cuvantul slavon “cvaz” (acrisor, referitor la gustul apelor minerale din zona);
Dambovita – posibil dupa raul Dambovita (de la cuvantul damb);
Dolj – de la cuvantul slav “dolu” (vale);
Galati – fie de la tribul celtic al galilor, care locuiau prin aceasta zona in antichitate, fie de la regiunea Galitia;
Giurgiu – de la orasul Giurgiu, fondat de genovezi in secolul XIV pentru a controla traficul pe Dunare, numit dupa Sf. Gheorghe (San Giorgio), patronul orasului lor natal;
Gorj – de la cuvantul slav “gora” (munte) si raul Jiu (“Jiul de munte”);
Harghita – probabil din har (“deal” sau “munte” in limbile semitice si turcice);
Hunedoara – de la orasul Hunedoara, provenit din numele propriu maghiar Hunyad si vára – cetate (cetatea lui Hunyad);
Ialomita – dupa raul Ialomita, denumire de origine slavona (“ialov” – pustiu);
Iasi – posibil de la populatia sarmatica Iazygi care locuia in regiune in secolul I (in limbile sanskrita si hindi, care au origine comuna cu limba sarmaţilor, “yash” inseamna “faima”);
Ilfov – denumire de origine slavona;
Maramures – probabil compus din “mara” (origine traco-dacica: stanca) si Mures:
Mehedinti – din maghiara (méhed – prisaca, stupina; vechea stema a judetului avea reprezentate mai multe albine);
Mures – dupa raul Mures, cunoscut inca pe vremea dacilor sub numele de Maris;
Neamt – dupa orasul Piatra Neamt (“neamt” cu sensul de “german” – teutonii construind o fortificatie in zona);
Olt – dupa raul Olt, cunoscut inca pe vremea dacilor sub numele de Alutus;
Prahova – dupa raul Prahova, denumire de origine slavona (prah- cataracta de apa);
Satu Mare – de la Satmar, nume venind de la Zothmar, capetenia colonistilor germani adusi de regina Gisella in sec. al XI-lea;
Salaj – probabil din latinescul “silva” (padure);
Sibiu – de la numele raului Cibin (din latinescul Cibiensis – Cibinium);
Suceava – probabil de raul Suceava, a carui denumire vine de la arbustii de soc;
Teleorman – denumire de origine cumana (“deliorman” – “padure nebuna”);
Timis – dupa raul Timis, denumit Tibisis de romani, scriu cei de la WEBCULTURA.RO.
Tulcea – denumire compusa din “tul” (etimologie necunoscuta) si turcescul “cay” (rau, apa curgatoare);
Vaslui – nume derivat din “vas” (care in cumana este posibil sa fi insemnat “zona impadurita”) si turcescu “uj” (rau, apa curgatoare);
Valcea – fie din cuvantul slav “valk” (lup), fie din latinescul “vallicella” (vale ingusta);
Vrancea – foarte probabil de la “franc” care, in romana veche insemna “occidental”.
