Acasă Life Superstitii in prima luna de toamna! Cum atragi sporul si norocul in...

Superstitii in prima luna de toamna! Cum atragi sporul si norocul in casa!

Urmareste-ne pe Facebook pentru cele mai importante stiri

Denumirea populara a lui Septembrie este Rapciune sau Vinitel, adica luna vinului, caci incepe culesul si stoarcerea strugurilor pentru vin. Se spune ca daca tuna in Septembrie, in luna lui Faur, adica in Februarie, va fi zapada multa si anul va fi manos. Alta vorba din popor spune ca, daca in aceasta luna vor inflori scaietii, asta inseamna ca va fi o toamna lunga si frumoasa; dar ducerea timpurie a randunelelor inseamna ca si iarna se va asterne iute.

Anotimpul debuteaza in calendarul popular cu sarbatoarea lui Simion Stalpnicul, iar vremea din ziua sfantului, de 1 septembrie, sta de straja intregii perioade. “Daca este Sfantul Simion posomorat, toamna e rea si n-au chip oamenii sa-si stranga panile”, scrie Irina Nicolau, in „Ghidul sarbatorilor romanesti”, despre aceasta zi, conform Adevarul.ro.

„Pana in secolul al XVIII-lea, aceasta data insemna inceputul anului pentru biserica si pentru cancelarie in tarile Romanesti. Se crede ca Sfantul sustine stalpii ce sprijina pamantul. Oamenii incearca sa afle cum va fi vremea, «ghicind» dupa viermii din mere. Cum e vremea acum, asa va fi tot anul. Desi e zi de sarbatoare, se lucreaza!”, se mai arata in carte.

Numele lunii septembrie vine de la cuvantul latinesc “septem”, adica “sapte”, pentru ca luna septembrie era a saptea luna in calendarul roman, in timp ce grecii o numeau “boedromion”, iar taranii ii ziceau rapciune, vinimeriu, viniceriu, vinitel, pentru ca este luna vinului.

O alta denumire era “cumpanar”, din cauza ca in acest interval de timp, la echinoctiul de toamna, din 23 septembrie, ziua este egala cu noaptea si pentru ca „mult timp soarele sta in cumpana nestiind incotro sa o apuce”.

Pe 8 septembrie se sarbatoreste Santamaria Mica, data considerata hotarul astronomic dintre vara si iarna. Acum se inchide pamantul pentru reptile si insecte, pleaca randunelele spre tarile calde, se schimba palaria cu caciula, au loc targuri si iarmaroace unde se vand si se cumpara produse specifice acestui sezon.

Ca si in cazul altor sarbatori, taranul roman si-a legat cateva activitati practice de Santamaria Mica, si anume culegerea ultimelor plante si fructe de leac, batutul nucilor, pentru ca la anul sa faca rod, semanatul graului, orzului si secarei, jupuirea cojii de pe ulmi (fibra vegetala folosita primavara la legatul vitei-de-vie) si inceperea culesului viilor.

Inaintea datei de 13 septembrie, campurile de grau trebuie arate si semanate, spunandu-se „sa nu fii zgarcit la semanat, ca te vei cai la secerat“. inca se mai seamana varza, spanac si morcovi. Tot acum se rasadeste salata de iarna, se culeg castravetii copti si se aduna semintele coapte din gradini. De Ziua Crucii sau Carstovul viilor (14 septembrie) exista obiceiul pomenirii mortilor, dandu-se de pomana ulcele noi cu miere sau apa si un colac cu o lumanare deasupra. Se mai spune ca aceasta este ziua in care florile vorbesc intre ele, stiind ca apoi se vor usca.

Tot acum incepe culesul viilor. Ziua Crucii, care cade pe 14 septembrie, era si este cea mai importanta sarbatoare din calendarul autumnal. taranii cred ca acum pamantul se inchide, trece spre iarna si ia in adancurile sale toate insectele, taratoarele si vegetale care au prins fiinta primavara.

O alta sarbatoare este zamislirea Sfantului Ioan Botezatorul, pe 24 septembrie, fiind tinuta de popor sub numele de Zamislirea.

Alte superstitii si obiceiuri in Septembrie
La 22 ale lui Rapciune, este Macinica Foca, a treia sarbatoare a sfantului cu acelasi nume – Foca, nume asociat in mentalitatea populara cu focul devastator pe care-l poate trimite; de aceea nu se lucreaza in aceasta zi, temandu-se de foc. in 24 Septembrie sunt Teclele Berbecilor, sarbatorile de toamna consacrate lupilor, care se pazesc cu strasnicie, caci sunt “rele” de foc si de lupi, care pot da iama la berbeci si oi.

Taranii cinstesc amintirea Mucenicei Tecla, fiind cunoscuta si serbata prin unele parti sub numele de Tecle sau Teclele. Prin alte parti Teclele se numesc Berbecari si tin trei zile, in perioada 26-28 septembrie. Ele se serbeaza „pentru ca-i rau de lupi. In aceste zile nu se matura prin casa, nu se rasneste, nu se macina, nu se coasa, nu se umbla cu frigari sau tapoaie, topoare si alte unelte ascutite“. Ultima zi a acestora, numita „Haritonul” este tinuta indeosebi de femei, pentru a nu innebuni. Din generatie in generatie, cine respecta aceste datini, atrage sporul, norocul si sanatatea in gospodaria sa.

La 29 Septembrie este Nunta oilor, ziua este numita Vara lui Mioi (San-Mihai), cand se slobozesc arietii (berbecii) in turma de oi pentru reproducere; se spune ca, de cade ghinda inainte de San-Mioi, iarna vine curand.