Singura trusa medicala descoperita pe teritoriul tarii noastre cu ajutorul careia se presupune ca dacii efectuau operatii chirurgicale isi are originea in Sarmizegetusa Regia. Obiectele pe care aceasta le continea au starnit de-a lungul timpului numeroase controverse.
Povestea uneia dintre cele mai impresionante descoperiri inregistrata in ultimul secol in Sarmizegetusa Regia, singura trusa medicala antica ale carei componente ar fi fost folosite de stramosii nostri la interventii chirurgicale, a inceput in 1954.
Istoricul si arheologul Ion Horatiu Crisan a luat parte la descoperire si a cercetat obiectele, oferind publicului, potrivit marturiei sale, dovada cea mai elocventa a existentei unei chirurgii traumatologice la daci.
„Trusa medicala am descoperit-o in 1954, cu ocazia dezvelirii uneia dintre terasele Dealului Gradistii, loc pe care era asezat orasul Sarmizegetusa, din vremea regelui Decebal. Printre ruinele unei locuinte distruse cu ocazia celui de-al doilea razboi al lui Traian (105 – 106 d. Hr.) am descoperit resturile unei casete de lemn cu maner de fier. Caseta cuprindea: o penseta de bronz, o lama de cutit din fier cu aparatori de bronz, o placa formata din cenusa vulcanica presata si cinci mici borcanase de lut ars”, afirma Ion Horatiu Crisan, in volumul „Civilizatia geto-dacilor”, Ion Horatiu Crisan (Bucuresti, Dacica, 2008). Penseta ar fi fost folosita, in opinia arheologului, pentru inlaturarea corpilor straini si a schijelor de oase din rani. Lama de cutit din fier a fost utilizata ca instrument chirurgical, ca bisturiu, sustinea autorul. Cenusa vulcanica era presarata pe rani, cu rol absorbant si cicatrizant, informa Ion Horatiu Crisan.
In ceea ce priveste medicina, geto-dacii au depasit cu siguranta prima faza din istoria acestei discipline, cea primitiva, intrand in cea cunoscuta sub numele de medicina hieratica, sacerdotala, intermediara intre etnoiatrie (medicina populara) si iatrosofie (medicina culta), preciza omul de stiinta, in cercetarea dedicata si trusei medicale antice. Medicina era practicata mai ales de preoti, informa autorul, iar piesele de import ale trusei medicale aratau ca dacii aveau legaturi stranse cu civilizatiile mediteraneene ale vremii. „Pe langa vraji si practici mistice, preotii geto-daci foloseau si elemente terapeutice reale. Platon (Charmides, 156) ne transmite chiar un principiu de medicina dacica practicata de preoti, in frunte cu marele preot. Principiul este cel integralist, care se regaseste la adeptii scolii din Kos, scoala ce a culminat cu Hipocrate, cel mai stralucit reprezentant al medicinei antice, supranumit pe drept cuvant, parintele medicinei . In sprijinul legaturilor pe care le intretineau preotii-medici geto-daci cu lumea greceasca si chiar cu insula Kos se poate mentiona trusa medicala pe care am descoperit-o intr-o locuinta de pe Dealul Gradistei. Din trusa faceau parte o penseta de bronz lucrata, probabil, la Kos si o tableta medicamentoasa din cenusa unui vulcan mediteranean, la care se adauga un bisturiu si borcanase pentru alifii”, preciza autorul volumelor I si II din „Civilizatia geto-dacilor”.
Despre provenienta din import a pensetei din trusa medicala din Sarmizegetusa Regia au adus informatii si alti arheologi. „Penseta descoperita in trusa medicala de la Gradistea de Munte apartine unui tip mai complex, fiind foarte probabil o piesa de import. Cea mai buna analogie pentru aceasta piesa se afla intr-o trusa medicala descoperita pe insula Kos, datata din perioada elenistica, nu inainte de secolul al doilea i. Hr.”, informa cercetatoarea Liliana Daniela Suciu, in lucrarea „Instrumentar medical si farmaceutic in Dacia Preromana”, (Revista Fontes Historiae, Bistrita Nasaud).
Autoarea studiului despre instrumentarul medical al dacilor informa ca in Dacia preromana trusele medicale sunt foarte rare, iar majoritatea instrumentelor medicale au fost gasite disparat in siturile dacice. „Singura trusa cunoscuta deocamdata este cea descoperita in locuinta de pe terasa a V-a a platoului cu sase terase de la Gradistea de Munte. Piesele au fost descoperite impreuna, ele constituind inventarul unei casete de lemn din care s-au mai pastrat manerul de fier si fragmente din ferecatura de bronz care o decora. Pe langa instrumentele de metal (penseta, bisturiu) si piatra (placa din cenusa vulcanica) trusa mai continea si cinci recipiente ceramice de mici dimensiuni. Toate au fost confectionate la roata si reprezinta miniaturi ale unor vase tipice civilizatiei dacice.
Tinand cont de inventarul trusei, putem presupune ca ea apartinea unui medic chirurg, spre aceasta interpretare ducand prezenta in componenta trusei a pensetei si bisturiului. Placa de cenusa putea fi folosita la stoparea hemoragiilor si grabirea cicatrizarii ranilor, iar vascioarele puteau fi utilizate la pastrarea unor substante necesare in tratarea unor afectiuni”, informa cercetatoarea Liliana Daniela Suciu, in lucrarea „Instrumentar medical si farmaceutic in Dacia Preromana”.
Trusa descoperita la mijlocul anilor 1950 in Sarmizeegtusa Regia continea atat piese de import (penseta I placa de cenusa), cat si de origine locala (vasele ceramice). Ea data din secolul I d. Hr., fiind descoperita intr-o locuinta care, ulterior, a fost incendiata in timpul razboaielor daco-romane. De asemenea, ar fi putut fi folosita de medici daci, informeaza arheologii, scrie Adevarul.
