Locul descoperirii celor trei celebre tablite de la Tartaria, probe ale primei scrieri din lume, inca este putin cercetat. Din fericire, in ultimii cinci ani, o echipa entuziasta de arheologi a reusit sa continue cercetarile din acest santier neolitic.
Peste 150 de artefacte de acum 6.000 de ani, au fost expuse la Muzeul National al Unirii din Alba Iulia, intre care obiecte de uz casnic, unelte, podoabe si reprezentari ale zeitatilor, care au fost descoperite in perioada anilor 2010 – 2015 in importantul sit arheologic de la Tartaria.
Expozitia intitulata „Cinci ani de cercetari sistematice la Tartaria-Gura Luncii” a fost vernisata pe 17 noiembrie 2016 si poate fi vizitata pana in jurul datei de 20 februarie 2017.
„Am realizat o expozitie temporara cu piese care redau ideile si credintele religioase ale epocii respective, precum si piese care redau viata de zi cu zi, piese de uz casnic. Toate aceste artefacte nu au mai fost aduse impreuna intr-o expozitie, fiind puse acum pentru ca este vorba de rezultatul a cinci ani de cercetari arheologice”, a declarat arheologul Cristian Florescu.
Evenimentul este organizat de Consiliul Judetean Alba, Muzeul National al Unirii Alba Iulia si Muzeul National Brukenthal din Sibiu. intre piesele expuse se afla vase de ceramica, greutati pentru plase de pescuit, unelte de os si piatra, strapungatoare si spatule cu care isi prelucrau oamenii hainele, figurine, statuete antropomorfe, podoabe, elemente ale vietii spirituale si reprezentari ale zeitatilor. „Asa cum in momentul de fata avem icoane, asa si ei isi reprezentau zeitatile de acum 6.000 de ani”, a explicat Cristian Florescu.
Unul dintre obiectele descoperite este o reprezentare a perechii umane, femeie si barbat, piesa singulara pentru zona Transilvaniei (statuia „Adam si Eva”). Potrivit specialistilor, aceasta ar putea fi introdusa chiar in categoria „tezaur”, fiind o piesa unicat.
Expozitia „Cinci ani de cercetari sistematice la Tartaria-Gura Luncii” cuprinde trei compartimente: cel de ceramica, cel dedicat vietii spirituale si cel vietii de zi cu zi. in cadrul compartimentului referitor la elemente de viata spirituala, printre cele mai senzationale piese se numara figurine antropomorfe si reprezentari antropomorfe pe vas.
„Situl de la Tartaria este unul dintre cele mai importante situri arheologice din Romania, situri neolitice. Din pacate, cercetarile au fost destul de sumare. Avem o prima faza a cercetarilor in 1961 cand au aparut si celebrele tablite de lut, apoi o campanie in 1989. in ultimii cinci ani, cu sprijinul Consiliului Judetean Alba care a alocat bani pentru achizitionarea sitului si cu un colectiv vast compus din arheologi de la Muzeul National Brukenthal, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu si Muzeul National al Unirii din Alba Iulia am reusit sa intreprindem cercetari mult mai ample”, a declarat directorul muzeului din Alba Iulia, Gabriel Rustoiu.
Expozitia vernisata la Alba Iulia, dedicata exclusiv perioadei neolitice, a fost prezentanta de catre Cristian Florescu de la Muzeul National al Unirii din Alba Iulia. „Expozitia este organizata pe trei compartimente: un compartiment de ceramica, un al doilea compartiment referitor la elemente de viata spirituala descoperite la Tartaria, precum si al treilea compartiment, general, este vorba de viata de zi cu zi, in care sunt prezentate uneltele de uz caznic, uneltele de os, de piatra, greutatile, suporturile si o vitrina cu piese care nu le putem identifica sigur rolul lor functional”, a explicat Cristian Florescu.
Reamintim ca in situl Tartaria au fost descoperite trei tablite cu pictograme considerate a fi din anul 5.500 i.Hr.
Tablitele de la Tartaria au fost descoperite in anul 1961 de catre arheologul Nicolae Vlassa. Doua sunt acoperite cu reprezentari stilizate de animale, copaci si diferite obiecte. Cea de-a treia cuprinde patru grupuri de semne, despartite prin linii.
Tablitele de la Tartaria ar putea reprezenta cea mai veche scriere din lume, fiind cu douamii de ani mai vechi decat scrierile sumeriene de la Uruk si Djemdet Nasr. Dupa stilul pictogramelor, acestea au similitudini cu cele de la Uruk si Djemdet Nasr.
Cercetarile arheologice in aceasta zona au fost reluate ulterior, pe teritoriul comunei Salistea, in satul Tartaria, punct Gura Luncii, pe o suprafata de peste 2,5 hectare, care a fost cumparata de catre Consiliul Judetean Alba de la fostii proprietari, pentru a conserva situl. „De fapt, tinta santierului e sa demonstram locul si apartenenta culturala a acestei descoperiri fenomenale anterioare (tablitele de la Tartaria)”, a explicat atunci arheologul Sabin Luca.
Tot la Tartaria a fost gasita, in urma cu doi ani, o noua tablita de ceramica, denumita „secreta”, mai „tanara” cu aproximativ un mileniu, care ar prezenta „semne sacre” si care se afla in prezent in patrimoniul M.N.U. din Alba Iulia.
Sapaturile au fost reluate in 2010, cu un colectiv condus de Sabin Luca, si continuate, cu o pauza din cauza lipsei resurselor financiare, pana in 2015. Situl de la Tartaria a fost descoperit de catre Endre Orosz in anul 1906 si cercetat de-a lungul timpului de Kurt Horedt (1942-1943), Nicolae Vlassa (1961) si Iuliu Paul (1989). Planul si profilul asezarii au fost stabilite de catre Gheorghe Lazarovici si Marco Merlini in perioada 2005-2006. in aprilie 2012, piese de bronz si fier, datand din Epoca Bronzului au fost descoperite in localitatea Tartaria, pe traseul autostrazii Orastie – Sibiu. Ar fi vorba despre un depozit de astfel de piese, iar descoperirea a fost anuntata atunci de Ministerul Transporturilor si Infrastructurii. Acum aceste bronzuri sunt expuse la Muzeul National de Istorie al Romaniei din Bucuresti.
Sursa: Cunoastelumea
