In cazul unui cutremur puternic in Romania, 75% dintre locuitorii tarii ar putea fi afectati, infrastructura fiind in multe zone una „critica”, iar dotarile cu echipamente pentru misiuni de salvare-cautare in caz de cutremur fiind slabe sau absente.
„Romania are o seismicitate ridicata, cu originea in zona Vrancea, in zonele subcarpatice si mai putin in partile de nord-vest si vest ale tarii. Edificatoare in acest sens sunt cutremurele majore care au avut loc in Romania si urmarile lor. Amintim cutremurul din 4 martie 1977, care a provocat 1.570 de morti, peste 11.300 raniti, 35.000 familii sinistrate si 32.900 locuinte prabusite sau grav avariate” – asa incepe introducerea la capitolul riscurilor naturale care pot genera dezastre in Romania din proiectul Strategiei de consolidare si dezvoltare a IGSU 2016-2025, aflata in dezbatere pe site-ul MAI.
In document se arata ca, in situatia unui seism de magnitudine mare, trei sferturi dintre locuitorii Romaniei pot fi afectati, arata Click.
„Riscul de producere a unui cutremur major se mentine, iar in zonele care pot fi afectate de acesta locuieste 75% din populatia Romaniei si exista importante elemente de infrastructura critica”, se noteaza in proiectul Strategiei.
Cei mai afectati de un seism major sunt locuitorii Capitalei, dupa cum a declarat Raed Arafat la inceputul acestei luni.
Potrivit datelor publicate pe site-ul Primariei Capitalei, in Bucuresti sunt 773 de cladiri incadrate la diferite clase de risc seismic si alte 75 care figureaza ca fiind consolidate.
Dintre cele 773, 183 de cladiri sunt in clasa I de risc seismic care prezinta pericol public.
„Gradul de dotare modest sau chiar absent cu autospeciale, mijloace speciale de interventie si echipamente pentru executarea unor misiuni operative: asanare pirotehnica, interventie CBRN, cautare-salvare urbana, cautare-salvare si interventii specifice in apele teritoriale, adapostire, instiintare-alarmare”, sunt aspecte trecute la capitolul vulnerabilitati.
Potrivit proiectului Strategiei, pentru dezvoltarea IGSU se vor folosi bani de la MAI, fonduri europene, credite externe garantate de Guvernul Romaniei, dar si donatii sau sponsorizari. Potrivit documentului, impactul bugetar pentru primii doi ani, 2016-2018, este de aproximativ 103 milioane de euro.
